Pariul lui Pascal: necastigator!
Unul din argumentele multor persoane religioase care isi cauta dovezi logice pentru credinta lor este asa-numitul “pariu” propus de omul de stiinta francez Blaise Pascal. In paranteza fie spus, in cazul in care va intrebati de ce un savant ca Pascal a fost atat de religios, tineti cont ca a trait intre 1623 si 1662, o perioada in care puterea bisericii era enorma in vestul Europei si orice critica era reprimata sangeros de “sfanta inchizitie”.
Ce spune acest pariu? Suna cam asa: daca alegi sa crezi ca exista Dumnezeu, nu ai nimic de pierdut, deoarece in cazul in care chiar exista ajungi in rai dupa moarte, iar in cazul in care nu exista, oricum nu conteaza; daca in schimb alegi sa crezi ca nu exista, ai totul de pierdut: daca chiar nu exista tot nu conteaza, dar daca totusi exista iti vei petrece eternitatea in chinurile iadului.
Pare oarecum logic, nu? Daca nu gandesti, da, pare logic!
In primul rand, pariul asta pleaca din start cu ideea ca Dumnezeu este exact cel din Biblie pe care numai credinta noastra il poate descoperi. Raiul si iadul, recompensele si pedepsele, poruncile si pildele, toate astea tin de o anumita interpretare a “cartii sfinte” a crestinilor. Nu uitati ca sunt peste 30.000 de secte crestine, sunteti siguri ca faceti parte din cea corecta? 
Daca divinitatea exista dar considera ca Biblia este o aberatie, ca si celelate scrieri cu pretentii teologice? Asta ar fi cel mai probabil, o entitate omnipotenta si omniscienta care reprezinta binele absolut chiar nu cred ca ar putea fi de acord cu mizeriile alea.
Dar hai sa presupunem ca Dumnezeu exista si voi ati nimerit exact cultul crestin corect, singurul care il poate cunoaste cu adevarat pe Creator. Sa zicem ca Dumnezeu chiar are un set de reguli pe care le vrea respectate si ofera eternitatea in rai ca recompensa, respectiv foc si smoala ca pedeapsa (cata lipsa de imaginatie!).
Daca credeti in Dumnezeu doar din cauza unui simplu “calcul” logic, cum e pariul lui Pascal, voi nu credeti de fapt cu adevarat! Voi chiar credeti ca Dumnezeu, care le stie pe toate, pune botul la o smecherie ca asta? Sinceritatea e o conditie de baza pentru credinta adevarata, nu? Pai atunci cum naiba sa ajungeti in rai daca voi credeti doar de frica sau – mai rau – incercand sa fentati sistemul, sa luati de fraiera divinitatea si sa patrundeti in paradis pe usa din dos?
Dragi credinciosi, daca Dumnezeu exista si e asa cum spuneti voi, fiti siguri ca nu e prost! Daca e atotputernic, el stie daca credeti cu adevarat sau sunteti doar parsivi si incercati sa obtineti niste beneficii. Si poate apreciaza chiar mai mult o persoana care nu crede, dar e morala si sincera. Va dati seama ce ironic ar fi!
Pe langa asta, daca toata viata credeti in Dumnezeu si la final constatati ca nu exista, va dati seama cat de mult pierdeti alergand dupa o iluzie, participand la ritualuri, rugandu-va si stresandu-va degeaba? In loc sa va traiti viata, sa evolutati, sa va ajutati semenii, sa faceti ce va place, sa va bucurati din plin de conditia voastra de oameni, pierdeti anii imbatandu-va cu apa rece, fugind de realitate cu gandul la urmatoarea viata…
Concluzia este ca acest pariu trebuie privit exact invers: daca nu credeti, dar duceti o viata morala (conform propriei voastre etici, nu una impusa de vreo religie), aveti totul de castigat; daca credeti, aveti totul de pierdut: va irositi viata in cazul in care divinitatea nu exista si ajungeti in iad in cazul in care exista si nu ati fost sinceri in credinta voastra.
Alegerea este a voastra! Aveti libertate totala – respectiv, liber arbitru!
