Specificul multicultural al Transilvaniei
Ce inseamna sa fii ardelean? E greu sa intelegi mentalitatea locuitorilor acestui spatiu cultural daca nu ai avut ocazia sa traiesti alaturi de etnii si religii diferite, sa inveti sa accepti diversitatea si sa o pretuiesti pentru ca iti deschide orizontul si-ti ofera noi oportunitati…
Publicat la 1 Sep 2011 | Citit de 384 ori. || 4 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete: cultura din transilvania, etnii din transilvania, locuitori din ardeal, locuitorii transilvaniei, religii din transilvania, specific ardelean
Pagină de Facebook despre Cluj, în română, maghiară şi engleză
Facebook-ul e noua frontieră (the final frontier?). După chat, messenger, bloguri și twitter cam toți și tot o să ajungă pe Facebook. Așa se va întâmpla şi cu ideea, dezbătută în multe articole din presă și în alte locuri, a necesității reluară biligvismului clujean, atât de specific acestui oraș pe toată instoria lui, până în ani ‘70 a secolului trecut, de când, mai intâi de către comuniști, apoi de către Funar, și din 2004 din păcate chiar și de către PD-L, se încercă forțarea unei indentități, unei comunicări oficiale clujene monolingvistice.
Bilingvismul și biculturalismul acestui oraș, deși au scăzut în vizibilitate după anii ’70 ai secolului trecut, din cauza schimbării forțate a raporturilor etnice și a ignoranței calculate a autorităților, sunt încă omniprezente, două caracteristici dominante ale Clujului, remarcate de orice vizitator, turist sau ghid turistic internațional (mai puțin cele oficiale românești).
Prin pagina de Facebook: I Love Cluj/I Love Kolozsvár ne propunem să readucem în conștiința clujenilor și a celor care urmăresc acest oraș din afară normalitatea bilingvismului. Ne propunem de asemenea să reclădim identitatea clujeană pe asumarea moștenirii și istoriei adevărate a acestui oraș, nu a unei moșteniri cosmetizate, castrată de tot ce înseamnă istorie şi cultură construite de maghiari, a Clujului. Ne dorim ca cei care aderă la acest grup să cunoască capitala Transilvaniei exact așa cum a fost și este ea, un oraș multietnic şi multicultural, un oraș care nu își începe istoria undeva în anii ’70, iar ce a fost înainte să fie pus într-o ceață fără formă, fără culoare, fără suflet, fără limbă numai pentru că nu este „conformă” cu politica de monolingvizare şi monoculturalizare dusă de conducerea acestui minicipiu de vreo patru decenii. Ne propunem să creăm un echilibru natural între Cluj și Kolozsvár, să arătăm că ele nu trăiesc paralel, că mai marii români și maghiari ai acestui oraș au fost și sunt la fel de importanți pentru re-dezvoltarea unei identități comune clujene, transilvane.
Pagina I Love Cluj, I Love Kolozsvár este o inițiativă civilă, neavând în spate vreo societate comercială sau vreun partid, neavând scopuri comerciale sau politice.
Ce va fi acestă pagină:
- O pagină prin care ne propunem să vă arătăm trecutul și prezentul adevărat al acestui oraș prin fotografii, clipuri video și articole. Intenţionăm să cunoaștem Clujul într-un mod ușor, plăcut şi disctractiv.
- O pagină care vă va arăta lucruri interesante, uneori chiar inedite, de multă lume necunoscute, ale Clujului. Dorim să descoperim moștenirea construită, evenimentele şi întâmplările care au format Clujul de-a lungul secolelor.
- Va fi o pagină bilingvă, până la ultimul detaliu. Tocmai prin această caracteristică încercăm să readucem în mentalitatea noastră comună normalitatea acestei practici.
Ce nu va fi această pagină:
- NU va fi o pagină politică, nu vom discuta probleme și divergențe politice sau istorice. Deși poate uneori aceste discuții sunt inevitabile în comentarii, ne propunem să menținem aceste dezbateri într-un ton prietenos, cu scopul final comun de ne cunoaște şi de a cunoaște Clujul.
- NU vom lăsa loc naționalismelor de nicio parte. Vom șterge orice comentarii nediplomatice asupra vreunei comunități clujene. Nu vom tolera nici revanșismul românesc, nici traumatismul maghiar, nici agenda monoculturală, nici agenda revizionistă.
- NU vom lăsa loc aroganțelor gramaticale în comentarii, de genul: „nu așa se scrie, ci așa, nu știți românește/ungurește”. Nu e tema acestei pagini gramatica sau vocabularul vreunei limbi. Nu suntem filologi și nici nu ne propunem să facem vreun curs de învățare a vreunei limbi. Traducerile posturilor nu o să fie întotdeauna mot-a-mot, nici nu avem scopul de a concura cu vreo firmă de traducători autorizați. Cu toate acestea, ținem la corectitudinea folosorii limbilor română, maghiară și engleză și vom face tot posibilul pentru a ajuta pe cei dornici să se exprime cât mai corect.
Reguli de folosire a I Love Cluj, I Love Kolozsvár:
- Poate fi membru orice persoană care se declară clujean, sau iubește Clujul, indiferent de etnie, indiferent de locația sa actuală.
- Posturile se pun ori bilingv (în română și în maghiară), ori numai în engleză. Scopul nostru este de a posta de cel puțin 2 ori pe zi, ideal de 3 ori.
- Se poate comenta în trei limbi: română, maghiară, engleză. Fiecare comentează în ce limbă vrea. Pentru cei care nu înțeleg vreo limbă vă propunem să verificați conținutul unui comentariu cu http://translate.google.com Nu e o traducere perfectă, dar pentru a înțelege ideea de obicei e de ajuns. Dacă totuși nu e destul, vă propunem să vă împrieteniți cu cât mai mulți din cealaltă comunitate ca să aveți pe cine să întrebați pentru o traducere.
- Deocamdată nu este deschisă posbilitatea postării pe wall-ul paginii de către nemoderatori, însă nu excludem acest lucru într-un viitor apropiat sau mediu, depinzând și de evoluția paginii.
Suntem deschiși la orice propuneri, pe care vă rugăm să le adresați celor doi moderatori – Tihamér Czika și Adrian Avarvarei – ca mesaj personal pe Facebook.
Vă mulțumim mult pentru interes și vă chemăm într-o excursie online poate fără precedent în istoria și prezentul acestui oraș magnific pe pagina:
http://www.facebook.com/ILoveClujKolozsvar
Publicat la 21 Mar 2011 | Citit de 1,204 ori. || 16 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete: bilingvism cluj, facebook cluj, istorie cluj, maghiari cluj, minoritati cluj, turism cluj
Maramuresul istoric: horinca si cristosi de tabla
Masina goneste pe soseaua umeda. Drumul e bun, cel putin asa sustin sutele de indicatoare care precizeaza ca a fost reparat din fonduri europene. Denivelarile lui sunt doar in mintea noastra de cetateni nerecunoscatori! Ar trebui sa apreciem bunatatea politicienilor care au concesionat acolitilor refacerea lui… din banii nostri.
Casutele mici si amortite, acoperite cu zapada, iti lasa senzatia ca timpul s-a oprit undeva intr-un ev mediu tarziu, cand oameni obositi de goana dupa civilizatia europeana au spus pur si simplu „stop” si au ales sa-si manance in tihna mamaliga cu gem de prune la gura sobei, fara sa le mai pese de visul etern al coeziunii asimptotice cu Occidentul.
Isusii rastigniti din tabla ruginita ne privesc din loc in loc, cu tristete bizantina. Sa fie oare toti simboluri ale unor bieti calatori morti pe aceste drumuri, din propria inconstienta hranita cu alcool? Sau poate au fost ridicati de oamenii locului, din nevoia lor fireasca de transcendent, de acces la o sfera spirituala pe care noroaiele satului romanesc le-o refuza la fiecare pas.
Satele se intind de-a lungul soselei pe distante mari. Casele sunt mici, cu arhitectura asemanatoare: stil clasic romanesc cu influente comuniste si elemente de kitsch modern, cu gradini mici, garduri strambe, animale in curte si constructii exterioare improvizate din lemne, metal si plastic, ce par facute de copii neseriosi. Bisericile clasice din lemn si cele noi, din beton si tabla zincata, nu pot eclipsa zecile de magazine alimentare si baruri, cu reclame la cola si bauturi ieftine, decolorate si batute de ploi.
Localnicii par sa fi renuntat la dorinta de a mai contribui cu ceva la mersul societatii de la moartea lui Moromete. Au ales de atunci sa ignore lumea din jurul lor, sa se refugieze in rachiu ieftin si nociv, in lamentatii interminabile si fatalism apoteotic. Singurul lor contact cu Romania urbana este ascultarea povestilor spuse de copiii plecati de mult la oras si uneori cereri jalnice de ajutoare din partea statului, dator, pare-se, sa-i asiste pana la moarte pe vajnicii pastratori de traditii si obiceiuri, scaldate din belsug cu votca V33 la sticla de plastic.
Cimitirul vesel din Sapanta confirma inca o data inutilitatea brandului de tara si starea de negare pe care o intreaga natiune o traieste in privinta propriilor valori. Aflat la o margine de sat, langa ulite desfundate, cu o biserica in constructie in mijlocul sau, cimitirul ar putea fi lesne ignorat daca nu ar fi indicatorul care sa ne reaminteasca ca face parte din tezaurul cultural national. Mic si inghesuit, cu cateva sute de cruci colorate, aproape identice, poate fi parcurs in cateva minute de vizitatorul grabit, care nu-si doreste decat o poza de pus pe Facebook. Ma straduiesc din rasputeri sa ma amuz de textele stupide de pe cruci, pline de greseli si foarte similare. Imi dau seama de paradoxul situatiei: in ce alt loc ai putea incerca sa razi intr-un cimitir? Din fericire pentru linistea mortilor si din pacate pentru turismul romanesc, nu reusesc, nici eu si nici ceilalti turisti, dezamagiti si ei de zecile de kilometri parcursi degeaba.
Sighetul e plin de dughene pestrite, cu toate nimicurile capitalismului postrevolutionar. Orange imi ureaza bun venit in Ucraina si ma intreb cat de costisitor este pentru locuitorii zonei sa vorbeasca intre ei pe roaming. Vechile cladiri imperiale din Marmatia au ajuns darapanaturi ce adapostesc firme de apartament si institutii de stat inutile. Inchisoarea, ironica destinatie turistica produsa de regimul criminal de dupa razboi, este inchisa – suntem inca prea aproape de Anul nou.
Cavnicul este un oras ciudat; e greu, de fapt, sa-ti dai seama din start daca e o comuna mare sau un oras mic. Cladiri interbelice nu exista. Asezarea sa este similara cu cea a satelor din zona, urmand pe mai multi kilometri linia soselei, cu cladiri in cele doua parti si cativa zeci de metri de curti in spatele lor, iar in rest doar dealuri. Blocurile comuniste de maxim 4 etaje, din prefabricate, fara tencuiala, par niste cutii de chibrituri improprii pentru a gazdui fiinte umane.
Constructiile au fost ridicate in graba, cu avant proletar, pentru a gazdui cei cativa localnici ale caror casute au fost demolate si mii de muncitori adusi in zona din alte colturi ale tarii, pentru a lucra in minele patriei. Multi dintre ei au plecat acum inapoi, in satele de bastina, iar imaginea blocurilor pustii imi aminteste de Cernobalul parasit in graba.
Cele cateva pensiuni noi si pestrite salveaza o zona ce, altfel, ar fi putut face turism doar pentru vanatorii de fantome. Mai urate si mai frumoase, mai trainice si mai firave, proiectate cu mai mult sau mai putin gust, ele aduc turisti pentru partiile nou amenajate. Zona este superba, padurile de brazi incarcate cu zapada te fac sa uiti ereziile arhitectonice umane, infipte ca niste ghimpi in sanul naturii virgine.
Obraznicia unei proprietarese de pensiune second-hand, care-si apara jegul pentru a-l vinde mai scump, ma readuce cu picioarele pe pamant. Aflata langa o mina parasita, intr-o fosta cladire utiliara ce adapostea probabil personalul administrativ, renovata doar partial si curatata in pripa, cladirea (ce nu poate fi numita decat printr-un serios efort “pensiune”) serveste doar ca spatiu in care se aduna in graba cativa oraseni grabiti, ce nu si-au rezervat la timp un spatiu decent de Revelion sau Pasti, pentru a bea rapid cantitati suficient de mari incat sa compenseze conditiile de cazarma sovietica. Cu o mentalitate tipica pentru profitorul roman post-decembrist, proprietarii spera sa poata scoate suficient de multi bani de la turisti in cele cateva zile de sarbatoare din an incat sa nu mai fie nevoie de amenajari serioase care sa mentina stabilimentul lor deschis in restul anului.
Izolati si agresivi, maramuresenii sunt greu de incadrat in tipologia ardeleneasca, desi oricum generalizarile sunt stupide. Oare seriozitatea in munca compenseaza instinctele violente? Dacii liberi din Maramures au plecat la munca in Italia si Spania. Parintii lor suspina de jale si dor, printre aburii alcoolului, pe sub statuile hristice pline de jeg.
Sunt un calator pierdut in Romania profunda…
Publicat la 12 Jan 2011 | Citit de 785 ori. || 3 comentarii »
Categorii: Chestiuni romanesti, Cluj si Ardeal, Locuri din Romania
Etichete: alcoolul in maramures, cimitirul vesel din sapanta, regiunea marmatia, turism in maramures, turistul roman, vizita la sighet
Cinematografele din Cluj: unde vedem un film?
Cinema Republica. Cel mai cunoscut cinematograf din Cluj, Republica era pana in urma cu un deceniu al doilea din tara, dupa Patria din Bucuresti, ca numar de spectatori. Sala este mare, dar nu a fost renovata de multi ani; are sistem de sonorizare Dolby Surround, dar lipsesc investitiile in confort si aparatura digitala de proiectie. Este in proprietatea unei regii de stat, urmeaza sa fie modernizat si redenumit ca „Cinematograful Florin Piersic”, in onoarea marelui actor clujean.
Intra pe pagina de Facebook a cinematografului Republica!
Cinema Arta. Aflat si el in portofoliul RADEF, acest cinematograf s-a specializat in difuzarea unor filme de nisa, respectiv productii de arta apreciate de publicul rafinat. Sala este frumoasa, intr-o fosta cladire interbelica, dar din punct de vedere tehnic ar avea nevoie de imbunatatiri consistente.
Intra pe pagina de Facebook a cinematografului Arta!
Cinema Victoria. Acest cinematograf se afla in proprietate privata, dar firma care l-a achizitionat nu si-a dat interesul pentru a-l aduce la standarde moderne, astfel ca profitul obtinut de pe urma lui este foarte mic, avand ca sursa mai degraba inchirierea spatiilor aferente decat proiectia filmelor propriu-zise. Exista discutii privind preluarea sa de catre primarie, dar inca nu s-a ajuns la o concluzie.
Cinema City. Complexul cinematografic din Iulius Mall cuprinde 10 sali, din care 2 dotate pentru difuzarea de filme in format 3D; este foarte modern si popular, fiind relativ aproape de centrul orasului si la mica distanta de campusul universitar al FSEGA. Desi preturile sunt mai mari decat la cinematografele vechi de stat, totusi au un public mult mai numeros datorita conditiilor net superioare, a filmelor noi si a pozitiei din centrul comercial.
Odeon Cineplex. Cele 8 sali aflate in Polus Center ofera conditii foarte bune pentru vizionarea ultimelor aparitii cinematografice, sunt dotate cu tehnologie 3D si se afla in proximitatea food-court-ului, oferind spectatorilor o experienta placuta. Datorita localizarii intr-un mall, preturile sunt mai ridicate decat la salile clasice din oras; pozitia favorizeaza mai ales persoanele care circula cu masina personala, Polus aflandu-se la iesirea din Cluj spre comuna Floresti.
Cinematografele Favorit, Marasti, Dacia si Timpuri Noi sunt inchise de multi ani, in prezent fiind preluate de primarie, urmand a fi renovate; se cauta inca un concept care le-ar putea face profitabile, tinand cont de concurenta puternica a salilor de cinema din mall-uri si a filmelor pe DVD. Probabil se va alege tranformarea lor in sali multifunctionale, unde pe langa filme sa se poata organiza si diferite evenimente cultural-artistice sau conferinte, putand fi astfel inchiriate pentru diferite ocazii.
Mai exista sali de proiectie in cadrul diferitelor centre culturale din oras, dar nu am suficiente informatii despre ele pentru a le prezenta si nu au un program stabil ci organizeaza diferite evenimente periodic.
Voua care va plac?
Publicat la 14 Nov 2010 | Citit de 1,640 ori. || 1 comentariu »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete:
Stranduri si piscine in Cluj: unde facem baie?
Intr-o zi fierbinte de vara simti nevoia sa te racoresti in apa… Dar si iarna simtim de multe ori dorinta de a inota – in apa calduta – mai ales noi, cei din zodia pestelui. 
Clujul nu avea pana de curand foarte multe optiuni pentru scaldat, dar au inceput sa apara in ultimii ani, pe masura ce bazinele devin tot mai populare, in orice sezon. Deci ce alternative avem?
Strandul Clujana. Complexul este situat in zona industriala Clujana, intr-un decor care nu promite foarte mult. Totusi, este bine amenajat, conditiile sunt bune, e relativ curat si nu foarte scump. Apa este incalzita si vara greu gasesti locuri, mai ales in weekend. Pe langa baie mai poti manca mici, junk food, eventual o bere sau o inghetata. Langa strand se afla stadionul Clujana plus niste terenuri de tenis unde pasionatii pot sa practice acest sport. Bazinul fiind in aer liber este accesibil doar cateva luni pe an, in zilele calde.
Strandul Sun. Aflat in capatul cartierului Grigorescu, in vecinatatea hipermarketului Cora, Sun este un complex de distractie bine amenajat, cu doua bazine deschise, terenuri de tenis si fotbal, discoteca, restaurant si o zona verde umbroasa. Pretul este decent, conditiile sunt bune, e curatenie, apa insa e destul de rece, chiar si in cele mai calde zile de vara.
Strandul Record. Desi se afla intr-o zona foarte buna, aproape de centru, si apartine unei firme private, din motive necunoscute este inchis in prezent. Oricum are nevoie de o renovare pentru a reveni la starea din zilele sale de glorie.
Centrul de fitness Aquina. Aflata in plin centru, aceasta sala cuprinde o piscina de mari dimensiuni, centru spa, masaj, jacuzzi, sauna, aparate de forta si alte facilitati; abonamentul are un pret rezonabil, avand in vedere conditiile oferite si faptul ca este accesibila tot timpul anului.
Complexul de fitness World Class. Situat in Iulius Mall, centrul este considerat cel mai performant din Cluj, lucru care se reflecta si in pretul mai mare decat a tuturor celorlalte din oras; pe langa sala de fitness si cea de aerobic, include un bazin mare si bine intretinut. Aceasta e alegerea ideala pentru persoanele cu pretentii si… cele cu fitze.
Bazinul olimpic al Universitatii Tehnice. Aflat langa Sala Sporturilor, bazinul este foarte bun pentru cei care fac inot de performanta sau invata acest sport; dotat corespunzator si deservit de personal specializat, este o buna alegere in decursul intregului an. Studentii si angajatii UTCN beneficiaza de reduceri la abonamente.
Bazinul olimpic al Universitatii Babes-Bolyai. Recent renovat, include o piscina de mari dimensiuni ideala pentru inotatorii profesionisti; apa este incalzita, accesul fiind posibil pe tot parcursul anului. Cei care studiaza sau predau la UBB au preturi reduse substantial.
Piscina hotelului Belvedere. Fiind intr-o zona „premium”, hotelul are preturi piperate, iar piscina nu face exceptie. Conditiile sunt bune, bazinul este deschis pentru oricine, nu doar pentru turistii cazati la hotel. E o buna alegere pentru cei dispusi sa plateasca in plus pentru servicii de calitate superioara.
Piscina hotelului Opera. Hotelul este de 5 stele, deci se intelege cum sunt conditiile si preturile. Accesul la bazin este liber pentru publicul care dispune de banii necesari. Aceasta e o optiune business, se potriveste pentru cei care doresc sa-si impresioneze partenerii de afaceri si in timpul liber.
Voi mai stiti si altele?
Publicat la 13 Nov 2010 | Citit de 3,947 ori. || 6 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete:
10 locuri unde e musai de mers pe langa Cluj
Baile Cojocna. La mai putin de 20 km de Cluj se afla lacurile sarate din Cojocna, recent amenajate printr-o investitie cu fonduri europene; este un loc placut, unde poti face baie intr-o apa extrem de sarata (care te tine la suprafata fara sa inoti), iar pe deasupra are si proprietati terapeutice.
Salina Turda. Reamenajata in ultimii ani, tot cu fonduri europene, ocna de sare de la Turda e un loc interesant de mers in orice anotimp (in subsol temperatura e constanta la 12 grade); pe langa vizitarea minei se pot face diverse activitati: bowling, minigolf, concerte, plimbari cu barca etc.
Lacul Torok din Dej. Ca si cele doua de mai sus, Dejul a fost un punct de exploatare a sarii inca din perioada ocupatiei romane, cu aproape 2000 de ani in urma; lacul sarat Torok a fost si el renovat de curand, tot din bani europeni, fiind acum o destinatie placuta, atat ca strand cat si ca zona de tratament.
Statiunea Baisoara. Una dintre cele mai frumoase zone montane din judet, Baisoara este locul ideal de mers iarna la schi, avand dotari foarte bune pentru pasionatii acestui sport. Altitudinea este de 1200-1500m, iar muntii incarcati cu brazi si aerul curat sunt numai bune pentru relaxare totala.
Zona Belis-Fantanele. Statiunea Fantanele se afla la aprox. 1000m inaltime, langa lacul cu acelasi nume; Belis este o comuna invecinata cu posibilitati bune de cazare si petrecere a timpului liber. Merita de venit cu un grup de prieteni la una dintre cabanele din zona, se poate pescui, merge pe munte sau sta la gratar in mijlocul naturii.
Castelul Banfy de la Bontida. Vechi de peste 500 de ani, a apartinut familiei nobiliare Banfy, una dintre cele mai lungi si importante dinastii din Ardeal; degradat in perioada comunista, se afla acum in proces de restaurare; merita vazut, este printre cele mai mari si frumoase castele din Transilvania.
Cheile Turzii. Zona este rezervatie naturala, cu un peisaj superb: stanci abrupte, pereti drepti (foarte apreciati de alpinisti), vegetatie salbatica, pesteri (nu foarte mari); recomandat celor pasionati de drumetie si aventura.
Partia de pe Feleac. Desi nu foarte mare, este apreciata datorita apropierii de Cluj (doar cativa kilometri); clujenii pasionati de schi o folosesc iarna pentru iesiri scurte in weekend – dar cei profesionisti vor prefera probabil un drum pana la Baisoara.
Manastirea Nicula. Veche din secolul XVII, manastirea este apreciata de credinciosi, fiind un centru de pelerinaj important. Unii considera ca o icoana din manastire face minuni. Initial manastirea a apartinut greco-catolicilor, dar in perioada comunista a fost trecuta cu forta in proprietatea Bisericii Ortodoxe.
Lacul Tarnita. Barajul si lacul de acumulare din zona au fost construite in perioada comunista, pentru a produce energie electrica si a usura alimentarea cu apa a orasului Cluj; turistii pot vizita barajul, pescui, face plimbari cu barca sau manca specialitati din peste (ales direct de catre ei din bazine) la restaurantele din zona.
Publicat la 10 Nov 2010 | Citit de 6,486 ori. || 2 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete:
Toamna la gradina botanica clujeana
Dupa compilatia de primavara la gradina botanica din Cluj, am realizat si un montaj de toamna, intr-o zi calda de noimebrie. De altfel, toamna anului 2010 a fost superba la Cluj, oras destul de ploios. Am profitat de zilele pline de soare pentru a explora diferite colturi ale naturii, pregatite de intrarea in adormire.
Publicat la 8 Nov 2010 | Citit de 446 ori. || 1 comentariu »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete: cluj-napoca, gradina botanica, locuri din cluj, toamna la cluj
Ghidul turistului in Cluj-Napoca
Se tot vorbeste la televiziuni despre cat de multe are de oferit Romania si cat de putin este promovata, despre frumusetea peisajelor si lipsa de interes a autoritatilor. Pe blogul meu puteti gasi mai multe texte despre diferite puncte de atractie din Cluj si imprejurimi, cum ar fi: cinematografele din oras, strandurile si piscinele, gradina botanica, locuri de vizitat, curiozitati despre acest oras, restaurante bune si obiective interesante din judet. Dar site-ul acesta nu este unul turistic!
Am avut o perioada in care doream sa-mi fac un site special de turism, pentru Cluj sau pentru intreaga tara (nu eram decis). Din cauza unor alte proiecte l-am tot amanat, iar acum nu cred ca mai este cazul. Am scris si voi mai scrie pe blog despre acest municipiu, dar exista un site de turism pentru Cluj care seamana destul de mult cu ceea ce intentionam eu sa fac: ClujTravel.com.
Site-ul este dezvoltat de o echipa de tineri entuziasti, reuniti la firma Klain, care au si alte realizari la activ, cum ar fi un portal pentru hoteluri din Cluj si altul mai general, cu locuri de cazare din Cluj-Napoca. Pe ClujTravel.com puteti gasi informatii detaliate despre numeroase locuri interesante din orasul nostru, cum ar fi: obiectivele turistice, atractiile naturale, traseele turistice, institutiile de cultura, serviciile turistice si magazinele recomandate pentru shopping.
Portalul s-a lansat relativ recent, fiind doar cateva zeci de obiective introduse, dar echipa depune o munca sustinuta pentru a mari numarul lor si a actualiza detaliile. Pagina fiecarui obiectiv cuprinde descrierea lui, fotografii, localizarea pe harta si alte date utile pentru turisti. Site-ul are versiuni si in limbile engleza si maghiara.
Cred ca este un ghid util pentru turistii care viziteaza orasul meu, atat romani cat si straini. Sper ca colegii de la Klain sa duca mai departe acest proiect, sa-l completeze cu cat mai multe informatii si sa devina un reper turistic virtual reprezentativ pentru Cluj!
Publicat la 24 Oct 2010 | Citit de 1,525 ori. || 6 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete: advertorial, publicitate, reclame
Curiozitati despre Cluj
Iata cateva fragmente din istoria Clujului si niste legende urbane din orasul nostru:
• Dealul Melcilor. La nord de Floresti se afla un damb numit “Dealul Melcilor”; in urma cu milioane de ani, cand Clujul era sub apele marii, acolo exista o laguna cu apa calda in care traiau numeroase vietuitoare marine; azi poti gasi o multime de fosile intacte ale acestora; e un loc ideal pentru a te plimba cu prietenii creationisti!
• Celtii in Transilvania. Urmele arheologice confirma faptul ca in perioada 500 i.e.n. – 100 e.n., in aceasta zona triburile dacice convietuiau cu celtii.
• Napoca. Istoricii nu au ajuns la un consens; unii spun ca originea numelui provine de la triburile dacice Naparis si Napaei, altii sustin varianta grecescului “napos” care inseamna “vale impadurita”, iar altii ca ar fi o derivatie a radicalului indo-european “snap-“, adica “umezeala”.
• Numele Clujului. Castrum clus, denumirea latina a cetatii, a devenit Cluj in romana, Kolozsvar in maghiara si Klausenburg in germana; originea ar putea fi latinescul “clus” care inseamna “inchis”, sau din cuvintele germene “klaus” ori “klause” (care desemneaza o trecatoare intre munti), respectiv “clusa” (stavilar, baraj); in 1974, Ceausescu decide sa adauge si vechea denumire Napoca la numele orasului, noul nume fiind o combinatie nefericita in opinia mea.
• Invazia mongola. Clujul a fost distrus de navalirea mongola in 1241, fiind repopulat cu colonisti adusi din vestul Europei, in special sasi.
• Structura demografica. In perioada medievala, Clujul avea o populatie destul de mica, de 4000-6000 locuitori, fiind a treia cetate din Transilvania dupa Brasov si Sibiu, ajungand pe primul loc in secolul XVI cand depaseste 10.000 cetateni; numarul sasilor si al maghiarilor era aproximativ egal, iar romanii locuiau in satele din jurul orasului.
• Matei Corvin. Mama sa era unguroaica, tatal era roman si s-a nascut in casa unui sas; este considerat si azi unul dintre cei mai importanti regi ai Ungariei si categoric cel mai mare lider al Ardealului.
• Orasul-comoara. In secolele XIV-XV, Clujul a fost numit “orasul-comoara” datorita prosperitatii sale si a influentei pe care o avea in politica regatului maghiar.
• Libertate religioasa. Dieta Transilvaniei reunita in 1568 la Turda proclama in premiera mondiala libertatea religiei, iar cimitirul Hajongard din Cluj devine multi-confesional, fapte posibile datorita diversitatii culturilor care existau in aceasta zona.
• Incendiu. In 1655, trei sferturi din cladirile orasului au fost distruse de un incendiu devastator.
• Ciuma. Intre anii 1738-1739, 20% din locuitorii Clujului au murit in epidemia de ciuma, care a ravasit intreaga Europa.
• Biserica Sf. Mihail. Aceasta constructie a fost inceputa in 1316 si continuata timp de 150 de ani; este a doua biserica gotica ca marime din Transilvania, dupa Biserica Neagra din Brasov, si a devenit cladirea-emblema a Clujului.
• Legenda lui Donath. Turcii au incercat sa atace Clujul si dandu-si seama ca un asediu e prea costisitor si lung, deoarece orasul era bogat si se putea sustine, au decis sa devieze cursul Somesului; exista si azi o strada numita “Taietura turcului” in zona respectiva; Donath, un cioban care-si pastea turmele langa padurea Hoia, a observat venirea lor si a alergat sa alerteze orasenii, murind apoi din cauza efortului si devenind un erou local.
• Buna ziua. Se zice ca pe locul actualei strazi Buna Ziua treceau pastorii romani cu turmele de oi, venind sa-si vanda produsele in cetatea Clujului, iar denumirea vine de la salutul romanesc pe care locuitorii maghiari din zona l-au invatat cumparand produsele acestora.
Publicat la 11 Sep 2010 | Citit de 3,386 ori. || 3 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete:
Inca 10 locuri de vizitat in Cluj
1. Piata Lucian Blaga
Un loc frecventat de studenti, aici se gaseste Biblioteca Centrala Universitara, cluburi si fast-food-uri, iar in apropiere se afla strada Napoca, cu numeroase magazine interesante, o zona pietonala si o parte din zidul vechii cetati medievale.
2. Zona Hasdeu
Cea mai importanta zona studenteasca din Cluj, aici poti lua parte alaturi de zeci de mii de stundeti la o viata de noapte foarte activa in cluburile, barurile si cafenelele gasite la tot pasul.
3. Polus Center
Aflat la iesirea din Cluj spre Oradea, acest centru comercial este printre cele mai mari din tara, cu foarte multe magazine, hipermarket, food court, cinematografe, parcare imensa unde se desfasoara periodic evenimente, spatii de joaca pentru copii etc.
4. Parcul Etnografic din Hoia
Similar cu Muzeul Satului din Bucuresti dar mult mai putin cunoscut decat acesta, parcul etnografic clujean consta dintr-o colectie de case populare, complet echipate, din diferite zone ale tarii, in special din Ardeal, fiind situat la marginea orasului, langa padurea Hoia.
5. Piata Mihai Viteazu
Pe langa statuia domnitorului Mihai Viteazu si cinematograful Republica, unul din cele mai populare din tara, aici mai gasiti magazine, fast-food-uri, cafenele, o piata agro-alimentara si un mic mall cu centru de distractii, club si parcare.
6. Observatorul
Aflat in sudul orasului, la poalele dealului Feleacului, zona aceasta cuprinde pe langa Observatorul astronomic si un mare campus studentesc cu o viata de noapte bogata, cu discoteci si baruri, plus centrul comercial Sigma.
7. Stadionul CFR
Stadionul campioanei din 2008 este unul din cele mai moderne din tara, la standarde europene, cu 23.000 locuri, instalatie de nocturna si dotari foarte bune; chiar daca nu sunteti fani ai acestei echipe merita sa urmariti un spectacol sportiv pe acest stadion.
8. Padurea Faget
Preferata de clujeni pentru picnicuri traditionale la sfarsit de saptamana si de sarbatori, padurea din sud-vestul orasului este locul unde puteti savura “un mic si-o bere” alaturi de prieteni, dar in perioadele de varf e bine sa alegeti un loc mai indepartat din cauza aglomeratiei; o parte din ea va fi transformata in parc in urmatorii ani.
9. Dealul Calvaria
Acest damb situat la intrarea in cartierul Manastur (cel mai mare din oras) are in varf o biserica foarte veche cu o zona verde in jurul ei; e un loc foarte frumos pentru plimbare, admirat orasul si fotografiere.
10. Malul Somesului
Amenajata de curand, faleza raului Somes de la Sala Sporturilor pana in capatul cartierului Grigorescu este o zona propice pentru relaxare, jogging, plimbare cu cainele sau cu bicicleta, departe de galagia din centrul orasului.
