Specificul multicultural al Transilvaniei
Ce inseamna sa fii ardelean? E greu sa intelegi mentalitatea locuitorilor acestui spatiu cultural daca nu ai avut ocazia sa traiesti alaturi de etnii si religii diferite, sa inveti sa accepti diversitatea si sa o pretuiesti pentru ca iti deschide orizontul si-ti ofera noi oportunitati…
Publicat la 1 Sep 2011 | Citit de 384 ori. || 4 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete: cultura din transilvania, etnii din transilvania, locuitori din ardeal, locuitorii transilvaniei, religii din transilvania, specific ardelean
Pagină de Facebook despre Cluj, în română, maghiară şi engleză
Facebook-ul e noua frontieră (the final frontier?). După chat, messenger, bloguri și twitter cam toți și tot o să ajungă pe Facebook. Așa se va întâmpla şi cu ideea, dezbătută în multe articole din presă și în alte locuri, a necesității reluară biligvismului clujean, atât de specific acestui oraș pe toată instoria lui, până în ani ‘70 a secolului trecut, de când, mai intâi de către comuniști, apoi de către Funar, și din 2004 din păcate chiar și de către PD-L, se încercă forțarea unei indentități, unei comunicări oficiale clujene monolingvistice.
Bilingvismul și biculturalismul acestui oraș, deși au scăzut în vizibilitate după anii ’70 ai secolului trecut, din cauza schimbării forțate a raporturilor etnice și a ignoranței calculate a autorităților, sunt încă omniprezente, două caracteristici dominante ale Clujului, remarcate de orice vizitator, turist sau ghid turistic internațional (mai puțin cele oficiale românești).
Prin pagina de Facebook: I Love Cluj/I Love Kolozsvár ne propunem să readucem în conștiința clujenilor și a celor care urmăresc acest oraș din afară normalitatea bilingvismului. Ne propunem de asemenea să reclădim identitatea clujeană pe asumarea moștenirii și istoriei adevărate a acestui oraș, nu a unei moșteniri cosmetizate, castrată de tot ce înseamnă istorie şi cultură construite de maghiari, a Clujului. Ne dorim ca cei care aderă la acest grup să cunoască capitala Transilvaniei exact așa cum a fost și este ea, un oraș multietnic şi multicultural, un oraș care nu își începe istoria undeva în anii ’70, iar ce a fost înainte să fie pus într-o ceață fără formă, fără culoare, fără suflet, fără limbă numai pentru că nu este „conformă” cu politica de monolingvizare şi monoculturalizare dusă de conducerea acestui minicipiu de vreo patru decenii. Ne propunem să creăm un echilibru natural între Cluj și Kolozsvár, să arătăm că ele nu trăiesc paralel, că mai marii români și maghiari ai acestui oraș au fost și sunt la fel de importanți pentru re-dezvoltarea unei identități comune clujene, transilvane.
Pagina I Love Cluj, I Love Kolozsvár este o inițiativă civilă, neavând în spate vreo societate comercială sau vreun partid, neavând scopuri comerciale sau politice.
Ce va fi acestă pagină:
- O pagină prin care ne propunem să vă arătăm trecutul și prezentul adevărat al acestui oraș prin fotografii, clipuri video și articole. Intenţionăm să cunoaștem Clujul într-un mod ușor, plăcut şi disctractiv.
- O pagină care vă va arăta lucruri interesante, uneori chiar inedite, de multă lume necunoscute, ale Clujului. Dorim să descoperim moștenirea construită, evenimentele şi întâmplările care au format Clujul de-a lungul secolelor.
- Va fi o pagină bilingvă, până la ultimul detaliu. Tocmai prin această caracteristică încercăm să readucem în mentalitatea noastră comună normalitatea acestei practici.
Ce nu va fi această pagină:
- NU va fi o pagină politică, nu vom discuta probleme și divergențe politice sau istorice. Deși poate uneori aceste discuții sunt inevitabile în comentarii, ne propunem să menținem aceste dezbateri într-un ton prietenos, cu scopul final comun de ne cunoaște şi de a cunoaște Clujul.
- NU vom lăsa loc naționalismelor de nicio parte. Vom șterge orice comentarii nediplomatice asupra vreunei comunități clujene. Nu vom tolera nici revanșismul românesc, nici traumatismul maghiar, nici agenda monoculturală, nici agenda revizionistă.
- NU vom lăsa loc aroganțelor gramaticale în comentarii, de genul: „nu așa se scrie, ci așa, nu știți românește/ungurește”. Nu e tema acestei pagini gramatica sau vocabularul vreunei limbi. Nu suntem filologi și nici nu ne propunem să facem vreun curs de învățare a vreunei limbi. Traducerile posturilor nu o să fie întotdeauna mot-a-mot, nici nu avem scopul de a concura cu vreo firmă de traducători autorizați. Cu toate acestea, ținem la corectitudinea folosorii limbilor română, maghiară și engleză și vom face tot posibilul pentru a ajuta pe cei dornici să se exprime cât mai corect.
Reguli de folosire a I Love Cluj, I Love Kolozsvár:
- Poate fi membru orice persoană care se declară clujean, sau iubește Clujul, indiferent de etnie, indiferent de locația sa actuală.
- Posturile se pun ori bilingv (în română și în maghiară), ori numai în engleză. Scopul nostru este de a posta de cel puțin 2 ori pe zi, ideal de 3 ori.
- Se poate comenta în trei limbi: română, maghiară, engleză. Fiecare comentează în ce limbă vrea. Pentru cei care nu înțeleg vreo limbă vă propunem să verificați conținutul unui comentariu cu http://translate.google.com Nu e o traducere perfectă, dar pentru a înțelege ideea de obicei e de ajuns. Dacă totuși nu e destul, vă propunem să vă împrieteniți cu cât mai mulți din cealaltă comunitate ca să aveți pe cine să întrebați pentru o traducere.
- Deocamdată nu este deschisă posbilitatea postării pe wall-ul paginii de către nemoderatori, însă nu excludem acest lucru într-un viitor apropiat sau mediu, depinzând și de evoluția paginii.
Suntem deschiși la orice propuneri, pe care vă rugăm să le adresați celor doi moderatori – Tihamér Czika și Adrian Avarvarei – ca mesaj personal pe Facebook.
Vă mulțumim mult pentru interes și vă chemăm într-o excursie online poate fără precedent în istoria și prezentul acestui oraș magnific pe pagina:
http://www.facebook.com/ILoveClujKolozsvar
Publicat la 21 Mar 2011 | Citit de 1,204 ori. || 16 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete: bilingvism cluj, facebook cluj, istorie cluj, maghiari cluj, minoritati cluj, turism cluj
Maramuresul istoric: horinca si cristosi de tabla
Masina goneste pe soseaua umeda. Drumul e bun, cel putin asa sustin sutele de indicatoare care precizeaza ca a fost reparat din fonduri europene. Denivelarile lui sunt doar in mintea noastra de cetateni nerecunoscatori! Ar trebui sa apreciem bunatatea politicienilor care au concesionat acolitilor refacerea lui… din banii nostri.
Casutele mici si amortite, acoperite cu zapada, iti lasa senzatia ca timpul s-a oprit undeva intr-un ev mediu tarziu, cand oameni obositi de goana dupa civilizatia europeana au spus pur si simplu „stop” si au ales sa-si manance in tihna mamaliga cu gem de prune la gura sobei, fara sa le mai pese de visul etern al coeziunii asimptotice cu Occidentul.
Isusii rastigniti din tabla ruginita ne privesc din loc in loc, cu tristete bizantina. Sa fie oare toti simboluri ale unor bieti calatori morti pe aceste drumuri, din propria inconstienta hranita cu alcool? Sau poate au fost ridicati de oamenii locului, din nevoia lor fireasca de transcendent, de acces la o sfera spirituala pe care noroaiele satului romanesc le-o refuza la fiecare pas.
Satele se intind de-a lungul soselei pe distante mari. Casele sunt mici, cu arhitectura asemanatoare: stil clasic romanesc cu influente comuniste si elemente de kitsch modern, cu gradini mici, garduri strambe, animale in curte si constructii exterioare improvizate din lemne, metal si plastic, ce par facute de copii neseriosi. Bisericile clasice din lemn si cele noi, din beton si tabla zincata, nu pot eclipsa zecile de magazine alimentare si baruri, cu reclame la cola si bauturi ieftine, decolorate si batute de ploi.
Localnicii par sa fi renuntat la dorinta de a mai contribui cu ceva la mersul societatii de la moartea lui Moromete. Au ales de atunci sa ignore lumea din jurul lor, sa se refugieze in rachiu ieftin si nociv, in lamentatii interminabile si fatalism apoteotic. Singurul lor contact cu Romania urbana este ascultarea povestilor spuse de copiii plecati de mult la oras si uneori cereri jalnice de ajutoare din partea statului, dator, pare-se, sa-i asiste pana la moarte pe vajnicii pastratori de traditii si obiceiuri, scaldate din belsug cu votca V33 la sticla de plastic.
Cimitirul vesel din Sapanta confirma inca o data inutilitatea brandului de tara si starea de negare pe care o intreaga natiune o traieste in privinta propriilor valori. Aflat la o margine de sat, langa ulite desfundate, cu o biserica in constructie in mijlocul sau, cimitirul ar putea fi lesne ignorat daca nu ar fi indicatorul care sa ne reaminteasca ca face parte din tezaurul cultural national. Mic si inghesuit, cu cateva sute de cruci colorate, aproape identice, poate fi parcurs in cateva minute de vizitatorul grabit, care nu-si doreste decat o poza de pus pe Facebook. Ma straduiesc din rasputeri sa ma amuz de textele stupide de pe cruci, pline de greseli si foarte similare. Imi dau seama de paradoxul situatiei: in ce alt loc ai putea incerca sa razi intr-un cimitir? Din fericire pentru linistea mortilor si din pacate pentru turismul romanesc, nu reusesc, nici eu si nici ceilalti turisti, dezamagiti si ei de zecile de kilometri parcursi degeaba.
Sighetul e plin de dughene pestrite, cu toate nimicurile capitalismului postrevolutionar. Orange imi ureaza bun venit in Ucraina si ma intreb cat de costisitor este pentru locuitorii zonei sa vorbeasca intre ei pe roaming. Vechile cladiri imperiale din Marmatia au ajuns darapanaturi ce adapostesc firme de apartament si institutii de stat inutile. Inchisoarea, ironica destinatie turistica produsa de regimul criminal de dupa razboi, este inchisa – suntem inca prea aproape de Anul nou.
Cavnicul este un oras ciudat; e greu, de fapt, sa-ti dai seama din start daca e o comuna mare sau un oras mic. Cladiri interbelice nu exista. Asezarea sa este similara cu cea a satelor din zona, urmand pe mai multi kilometri linia soselei, cu cladiri in cele doua parti si cativa zeci de metri de curti in spatele lor, iar in rest doar dealuri. Blocurile comuniste de maxim 4 etaje, din prefabricate, fara tencuiala, par niste cutii de chibrituri improprii pentru a gazdui fiinte umane.
Constructiile au fost ridicate in graba, cu avant proletar, pentru a gazdui cei cativa localnici ale caror casute au fost demolate si mii de muncitori adusi in zona din alte colturi ale tarii, pentru a lucra in minele patriei. Multi dintre ei au plecat acum inapoi, in satele de bastina, iar imaginea blocurilor pustii imi aminteste de Cernobalul parasit in graba.
Cele cateva pensiuni noi si pestrite salveaza o zona ce, altfel, ar fi putut face turism doar pentru vanatorii de fantome. Mai urate si mai frumoase, mai trainice si mai firave, proiectate cu mai mult sau mai putin gust, ele aduc turisti pentru partiile nou amenajate. Zona este superba, padurile de brazi incarcate cu zapada te fac sa uiti ereziile arhitectonice umane, infipte ca niste ghimpi in sanul naturii virgine.
Obraznicia unei proprietarese de pensiune second-hand, care-si apara jegul pentru a-l vinde mai scump, ma readuce cu picioarele pe pamant. Aflata langa o mina parasita, intr-o fosta cladire utiliara ce adapostea probabil personalul administrativ, renovata doar partial si curatata in pripa, cladirea (ce nu poate fi numita decat printr-un serios efort “pensiune”) serveste doar ca spatiu in care se aduna in graba cativa oraseni grabiti, ce nu si-au rezervat la timp un spatiu decent de Revelion sau Pasti, pentru a bea rapid cantitati suficient de mari incat sa compenseze conditiile de cazarma sovietica. Cu o mentalitate tipica pentru profitorul roman post-decembrist, proprietarii spera sa poata scoate suficient de multi bani de la turisti in cele cateva zile de sarbatoare din an incat sa nu mai fie nevoie de amenajari serioase care sa mentina stabilimentul lor deschis in restul anului.
Izolati si agresivi, maramuresenii sunt greu de incadrat in tipologia ardeleneasca, desi oricum generalizarile sunt stupide. Oare seriozitatea in munca compenseaza instinctele violente? Dacii liberi din Maramures au plecat la munca in Italia si Spania. Parintii lor suspina de jale si dor, printre aburii alcoolului, pe sub statuile hristice pline de jeg.
Sunt un calator pierdut in Romania profunda…
Publicat la 12 Jan 2011 | Citit de 785 ori. || 3 comentarii »
Categorii: Chestiuni romanesti, Cluj si Ardeal, Locuri din Romania
Etichete: alcoolul in maramures, cimitirul vesel din sapanta, regiunea marmatia, turism in maramures, turistul roman, vizita la sighet
Unde e momentul sa mergi in vacanta?
Anul asta: in Grecia! De ce? Pentru ca e criza si toate preturile sunt mai mici. E foarte simplu si logic, dar pentru multi pare contra-intuitiv.
La stiri se arata niste demonstratii in Atena. Numarul rezervarilor turistice a scazut cu 25%, deoarece multa lume pune botul la prostiile vazute la televizor si se panicheaza. Dar tu poti fi mai destept. Proprietarii din sectorul turistic elen sunt disperati si vor face reduceri foarte mari in acest an. E momentul sa profiti. Cauta oferte „last minute” de la agentii specializate, acestea vor avea cele mai substantiale discounturi; nu lua oferte valabile inca de la inceputul anului de la marile agentii. Poti incerca si varianta in care mergi direct acolo si-ti cauti cazare.
Generalizand, intotdeauna in situatii de criza o parte din turisti renunta (din cauza unei frici irationale) si preturile se micsoreaza. Asta e valabil pentru orice tara. Atunci e momentul sa profiti. Sunt mitinguri ale comunistilor in Atena? Du-te pe riviera olimpica! E incendiu in Creta? Du-te in Corfu! A fost cutremur in Rhodos? Du-te in Thasos! Exemplele pot continua.
Chiar si atentatele teroriste sunt o buna ocazie pentru turism. Ce sanse sunt ca dupa un atentat sa se intample ceva in perioada imediat urmatoare? Aproape zero, din doua motive: un atentat se planuieste cu mult timp inainte si aproape niciodata nu se pun la cale mai multe consecutive (daca sunt mai multe au loc simultan), iar dupa un asemenea eveniment intotdeauna politia celelalte servicii de protectie sunt foarte active.
Stiu ca suna foarte cinic ceea ce propun eu. Dar functioneaza. Daca ai bugetul restrans si vanezi reducerile, incidentele nefericite sunt ocazii bune pentru a calatorii in anumite locuri. Si nu trebuie sa te simti vinovat ca profiti de asta, chiar din contra: ei oricum sunt disperati ca nu mai au turisti, daca tu mergi si-ti cheltui banii acolo te vor primi cu bratele deschise, deci le oferi indirect un ajutor.
Publicat la 7 Dec 2010 | Citit de 811 ori. || Niciun comentariu »
Categorii: Jurnal de voiaj
Etichete:
La plimbare prin Salonic
Salonic este al doilea oras ca marime din Grecia, dupa capitala Atena, avand impreuna cu zona metropolitana aproape 1 milion de locuitori. Orasul este capitala provinciei Macedonia si are o bogata istorie si mostenire culturala. In opinia mea, este mai frumos decat Atena, fiind mai curat, mai putin aglomerat si mai prielnic pentru a fi locuit sau vizitat. Montajul de imagini este facut in vara lui 2010.
Publicat la 18 Nov 2010 | Citit de 612 ori. || Niciun comentariu »
Categorii: Locuri din Europa
Etichete:
Lacurile sarate din Cojocna
Baile Cojocna sunt o mica statiune in apropiere de Cluj; lacurile sarate de aici s-au format pe locul fostelor exploatari de sare, existente inca de pe vremea romanilor. Minele de sare nu mai exista, dar bazinele formate contin apa cu proprietati terapeutice.
Complexul turistic a fost refacut in 2008-2009 din fonduri europene; desi zona arata mai bine acum, renovarea a fost mult supraevaluata, costurile depasind considerabil investitiile realizate.
Totusi, e un loc placut unde poti face baie intr-o apa cu salinitate foarte mare (care te tine la suprafata fara sa inoti), poti cumpara mancare si bautura de la unul din numeroasele chioscuri existente, poti face plaja si te poti relaxa. Drumul pana in centrul Clujului ia mai putin de o jumatate de ora, dar soseaua este proasta, nu a fost reparata.
Publicat la 17 Nov 2010 | Citit de 1,229 ori. || 3 comentarii »
Categorii: Locuri din Romania
Etichete:
Cinematografele din Cluj: unde vedem un film?
Cinema Republica. Cel mai cunoscut cinematograf din Cluj, Republica era pana in urma cu un deceniu al doilea din tara, dupa Patria din Bucuresti, ca numar de spectatori. Sala este mare, dar nu a fost renovata de multi ani; are sistem de sonorizare Dolby Surround, dar lipsesc investitiile in confort si aparatura digitala de proiectie. Este in proprietatea unei regii de stat, urmeaza sa fie modernizat si redenumit ca „Cinematograful Florin Piersic”, in onoarea marelui actor clujean.
Intra pe pagina de Facebook a cinematografului Republica!
Cinema Arta. Aflat si el in portofoliul RADEF, acest cinematograf s-a specializat in difuzarea unor filme de nisa, respectiv productii de arta apreciate de publicul rafinat. Sala este frumoasa, intr-o fosta cladire interbelica, dar din punct de vedere tehnic ar avea nevoie de imbunatatiri consistente.
Intra pe pagina de Facebook a cinematografului Arta!
Cinema Victoria. Acest cinematograf se afla in proprietate privata, dar firma care l-a achizitionat nu si-a dat interesul pentru a-l aduce la standarde moderne, astfel ca profitul obtinut de pe urma lui este foarte mic, avand ca sursa mai degraba inchirierea spatiilor aferente decat proiectia filmelor propriu-zise. Exista discutii privind preluarea sa de catre primarie, dar inca nu s-a ajuns la o concluzie.
Cinema City. Complexul cinematografic din Iulius Mall cuprinde 10 sali, din care 2 dotate pentru difuzarea de filme in format 3D; este foarte modern si popular, fiind relativ aproape de centrul orasului si la mica distanta de campusul universitar al FSEGA. Desi preturile sunt mai mari decat la cinematografele vechi de stat, totusi au un public mult mai numeros datorita conditiilor net superioare, a filmelor noi si a pozitiei din centrul comercial.
Odeon Cineplex. Cele 8 sali aflate in Polus Center ofera conditii foarte bune pentru vizionarea ultimelor aparitii cinematografice, sunt dotate cu tehnologie 3D si se afla in proximitatea food-court-ului, oferind spectatorilor o experienta placuta. Datorita localizarii intr-un mall, preturile sunt mai ridicate decat la salile clasice din oras; pozitia favorizeaza mai ales persoanele care circula cu masina personala, Polus aflandu-se la iesirea din Cluj spre comuna Floresti.
Cinematografele Favorit, Marasti, Dacia si Timpuri Noi sunt inchise de multi ani, in prezent fiind preluate de primarie, urmand a fi renovate; se cauta inca un concept care le-ar putea face profitabile, tinand cont de concurenta puternica a salilor de cinema din mall-uri si a filmelor pe DVD. Probabil se va alege tranformarea lor in sali multifunctionale, unde pe langa filme sa se poata organiza si diferite evenimente cultural-artistice sau conferinte, putand fi astfel inchiriate pentru diferite ocazii.
Mai exista sali de proiectie in cadrul diferitelor centre culturale din oras, dar nu am suficiente informatii despre ele pentru a le prezenta si nu au un program stabil ci organizeaza diferite evenimente periodic.
Voua care va plac?
Publicat la 14 Nov 2010 | Citit de 1,640 ori. || 1 comentariu »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete:
Stranduri si piscine in Cluj: unde facem baie?
Intr-o zi fierbinte de vara simti nevoia sa te racoresti in apa… Dar si iarna simtim de multe ori dorinta de a inota – in apa calduta – mai ales noi, cei din zodia pestelui. 
Clujul nu avea pana de curand foarte multe optiuni pentru scaldat, dar au inceput sa apara in ultimii ani, pe masura ce bazinele devin tot mai populare, in orice sezon. Deci ce alternative avem?
Strandul Clujana. Complexul este situat in zona industriala Clujana, intr-un decor care nu promite foarte mult. Totusi, este bine amenajat, conditiile sunt bune, e relativ curat si nu foarte scump. Apa este incalzita si vara greu gasesti locuri, mai ales in weekend. Pe langa baie mai poti manca mici, junk food, eventual o bere sau o inghetata. Langa strand se afla stadionul Clujana plus niste terenuri de tenis unde pasionatii pot sa practice acest sport. Bazinul fiind in aer liber este accesibil doar cateva luni pe an, in zilele calde.
Strandul Sun. Aflat in capatul cartierului Grigorescu, in vecinatatea hipermarketului Cora, Sun este un complex de distractie bine amenajat, cu doua bazine deschise, terenuri de tenis si fotbal, discoteca, restaurant si o zona verde umbroasa. Pretul este decent, conditiile sunt bune, e curatenie, apa insa e destul de rece, chiar si in cele mai calde zile de vara.
Strandul Record. Desi se afla intr-o zona foarte buna, aproape de centru, si apartine unei firme private, din motive necunoscute este inchis in prezent. Oricum are nevoie de o renovare pentru a reveni la starea din zilele sale de glorie.
Centrul de fitness Aquina. Aflata in plin centru, aceasta sala cuprinde o piscina de mari dimensiuni, centru spa, masaj, jacuzzi, sauna, aparate de forta si alte facilitati; abonamentul are un pret rezonabil, avand in vedere conditiile oferite si faptul ca este accesibila tot timpul anului.
Complexul de fitness World Class. Situat in Iulius Mall, centrul este considerat cel mai performant din Cluj, lucru care se reflecta si in pretul mai mare decat a tuturor celorlalte din oras; pe langa sala de fitness si cea de aerobic, include un bazin mare si bine intretinut. Aceasta e alegerea ideala pentru persoanele cu pretentii si… cele cu fitze.
Bazinul olimpic al Universitatii Tehnice. Aflat langa Sala Sporturilor, bazinul este foarte bun pentru cei care fac inot de performanta sau invata acest sport; dotat corespunzator si deservit de personal specializat, este o buna alegere in decursul intregului an. Studentii si angajatii UTCN beneficiaza de reduceri la abonamente.
Bazinul olimpic al Universitatii Babes-Bolyai. Recent renovat, include o piscina de mari dimensiuni ideala pentru inotatorii profesionisti; apa este incalzita, accesul fiind posibil pe tot parcursul anului. Cei care studiaza sau predau la UBB au preturi reduse substantial.
Piscina hotelului Belvedere. Fiind intr-o zona „premium”, hotelul are preturi piperate, iar piscina nu face exceptie. Conditiile sunt bune, bazinul este deschis pentru oricine, nu doar pentru turistii cazati la hotel. E o buna alegere pentru cei dispusi sa plateasca in plus pentru servicii de calitate superioara.
Piscina hotelului Opera. Hotelul este de 5 stele, deci se intelege cum sunt conditiile si preturile. Accesul la bazin este liber pentru publicul care dispune de banii necesari. Aceasta e o optiune business, se potriveste pentru cei care doresc sa-si impresioneze partenerii de afaceri si in timpul liber.
Voi mai stiti si altele?
Publicat la 13 Nov 2010 | Citit de 3,947 ori. || 6 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete:
10 locuri unde e musai de mers pe langa Cluj
Baile Cojocna. La mai putin de 20 km de Cluj se afla lacurile sarate din Cojocna, recent amenajate printr-o investitie cu fonduri europene; este un loc placut, unde poti face baie intr-o apa extrem de sarata (care te tine la suprafata fara sa inoti), iar pe deasupra are si proprietati terapeutice.
Salina Turda. Reamenajata in ultimii ani, tot cu fonduri europene, ocna de sare de la Turda e un loc interesant de mers in orice anotimp (in subsol temperatura e constanta la 12 grade); pe langa vizitarea minei se pot face diverse activitati: bowling, minigolf, concerte, plimbari cu barca etc.
Lacul Torok din Dej. Ca si cele doua de mai sus, Dejul a fost un punct de exploatare a sarii inca din perioada ocupatiei romane, cu aproape 2000 de ani in urma; lacul sarat Torok a fost si el renovat de curand, tot din bani europeni, fiind acum o destinatie placuta, atat ca strand cat si ca zona de tratament.
Statiunea Baisoara. Una dintre cele mai frumoase zone montane din judet, Baisoara este locul ideal de mers iarna la schi, avand dotari foarte bune pentru pasionatii acestui sport. Altitudinea este de 1200-1500m, iar muntii incarcati cu brazi si aerul curat sunt numai bune pentru relaxare totala.
Zona Belis-Fantanele. Statiunea Fantanele se afla la aprox. 1000m inaltime, langa lacul cu acelasi nume; Belis este o comuna invecinata cu posibilitati bune de cazare si petrecere a timpului liber. Merita de venit cu un grup de prieteni la una dintre cabanele din zona, se poate pescui, merge pe munte sau sta la gratar in mijlocul naturii.
Castelul Banfy de la Bontida. Vechi de peste 500 de ani, a apartinut familiei nobiliare Banfy, una dintre cele mai lungi si importante dinastii din Ardeal; degradat in perioada comunista, se afla acum in proces de restaurare; merita vazut, este printre cele mai mari si frumoase castele din Transilvania.
Cheile Turzii. Zona este rezervatie naturala, cu un peisaj superb: stanci abrupte, pereti drepti (foarte apreciati de alpinisti), vegetatie salbatica, pesteri (nu foarte mari); recomandat celor pasionati de drumetie si aventura.
Partia de pe Feleac. Desi nu foarte mare, este apreciata datorita apropierii de Cluj (doar cativa kilometri); clujenii pasionati de schi o folosesc iarna pentru iesiri scurte in weekend – dar cei profesionisti vor prefera probabil un drum pana la Baisoara.
Manastirea Nicula. Veche din secolul XVII, manastirea este apreciata de credinciosi, fiind un centru de pelerinaj important. Unii considera ca o icoana din manastire face minuni. Initial manastirea a apartinut greco-catolicilor, dar in perioada comunista a fost trecuta cu forta in proprietatea Bisericii Ortodoxe.
Lacul Tarnita. Barajul si lacul de acumulare din zona au fost construite in perioada comunista, pentru a produce energie electrica si a usura alimentarea cu apa a orasului Cluj; turistii pot vizita barajul, pescui, face plimbari cu barca sau manca specialitati din peste (ales direct de catre ei din bazine) la restaurantele din zona.
Publicat la 10 Nov 2010 | Citit de 6,486 ori. || 2 comentarii »
Categorii: Cluj si Ardeal
Etichete:
Toamna la gradina botanica clujeana
Dupa compilatia de primavara la gradina botanica din Cluj, am realizat si un montaj de toamna, intr-o zi calda de noimebrie. De altfel, toamna anului 2010 a fost superba la Cluj, oras destul de ploios. Am profitat de zilele pline de soare pentru a explora diferite colturi ale naturii, pregatite de intrarea in adormire.
