Inca 10 locuri de vizitat in Cluj
1. Piata Lucian Blaga
Un loc frecventat de studenti, aici se gaseste Biblioteca Centrala Universitara, cluburi si fast-food-uri, iar in apropiere se afla strada Napoca, cu numeroase magazine interesante, o zona pietonala si o parte din zidul vechii cetati medievale.
2. Zona Hasdeu
Cea mai importanta zona studenteasca din Cluj, aici poti lua parte alaturi de zeci de mii de stundeti la o viata de noapte foarte activa in cluburile, barurile si cafenelele gasite la tot pasul.
3. Polus Center
Aflat la iesirea din Cluj spre Oradea, acest centru comercial este printre cele mai mari din tara, cu foarte multe magazine, hipermarket, food court, cinematografe, parcare imensa unde se desfasoara periodic evenimente, spatii de joaca pentru copii etc.
4. Parcul Etnografic din Hoia
Similar cu Muzeul Satului din Bucuresti dar mult mai putin cunoscut decat acesta, parcul etnografic clujean consta dintr-o colectie de case populare, complet echipate, din diferite zone ale tarii, in special din Ardeal, fiind situat la marginea orasului, langa padurea Hoia.
5. Piata Mihai Viteazu
Pe langa statuia domnitorului Mihai Viteazu si cinematograful Republica, unul din cele mai populare din tara, aici mai gasiti magazine, fast-food-uri, cafenele, o piata agro-alimentara si un mic mall cu centru de distractii, club si parcare.
6. Observatorul
Aflat in sudul orasului, la poalele dealului Feleacului, zona aceasta cuprinde pe langa Observatorul astronomic si un mare campus studentesc cu o viata de noapte bogata, cu discoteci si baruri, plus centrul comercial Sigma.
7. Stadionul CFR
Stadionul campioanei din 2008 este unul din cele mai moderne din tara, la standarde europene, cu 23.000 locuri, instalatie de nocturna si dotari foarte bune; chiar daca nu sunteti fani ai acestei echipe merita sa urmariti un spectacol sportiv pe acest stadion.
8. Padurea Faget
Preferata de clujeni pentru picnicuri traditionale la sfarsit de saptamana si de sarbatori, padurea din sud-vestul orasului este locul unde puteti savura “un mic si-o bere” alaturi de prieteni, dar in perioadele de varf e bine sa alegeti un loc mai indepartat din cauza aglomeratiei; o parte din ea va fi transformata in parc in urmatorii ani.
9. Dealul Calvaria
Acest damb situat la intrarea in cartierul Manastur (cel mai mare din oras) are in varf o biserica foarte veche cu o zona verde in jurul ei; e un loc foarte frumos pentru plimbare, admirat orasul si fotografiere.
10. Malul Somesului
Amenajata de curand, faleza raului Somes de la Sala Sporturilor pana in capatul cartierului Grigorescu este o zona propice pentru relaxare, jogging, plimbare cu cainele sau cu bicicleta, departe de galagia din centrul orasului.
Publicat la 14 Nov 2009 | Citit de 402 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Jurnal de calatorie || Niciun comentariu »
10 lucruri de vazut in Cluj
1. Piata Unirii
Kilometrul zero al Clujului, piata corespunde cu centrul vechii cetati; aici gasiti catedrala catolica Sfantul Mihail, veche de peste 600 de ani, o imagine-simbol a orasului, cu o zona de promenada in jurul ei, precum si numeroase cladiri vechi cu valoare istorica, printre care si palatul Banffy.
2. Gradina botanica
Una din primele si cele mai mari din Europa, gradina botanica este foarte bine amenajata, apartinand de Universitatea Babes-Bolyai; va veti putea rataci in voie prin ea, ca printr-un parc imens, cu numeroase specii exotice de plante.
3. Piata Avram Iancu
Piata amenajata dupa unirea din 1918, cuprinde catedrala ortodoxa construita in stil bizantin, statuia lui Avram Iancu cu o fantana arteziana muzicala langa, Teatrul National, palatul Szeky, un mic parc, iar in continuarea ei gasiti bastionul Croitorilor si o parte din zidul cetatii de odinioara.
4. Strada Eroilor
Zona de plimbare si shopping, aceasta strada cu cladiri vechi are numeroase magazine, cafenele si terase unde puteti poposi; in capat veti gasi statuia dedicata memorandistilor, iar in centrul ei langa fantanile arteziene o statuie a lupoaicei cu Romulus si Remus, primita in dar din partea orasului Roma.
5. Cetatuia
Daca aveti rabdare si energie pentru a urca cele trei sute de trepte, puteti admira orasul de pe Cetatuie, dealul din mijlocul sau; langa hotelul Belvedere puteti sa faceti fotografii sau sa va odihniti la terasa, deasupra aglomeratiei din centru.
6. Feleacul
Zona de intrare in Cluj-Napoca dinspre sud (Bucuresti), Feleacul este pe langa o portiune cu multe accidente rutiere si un loc de unde aveti o panorama superba asupra intregului oras; puteti opri masina intr-o parcare sau la un restaurant si sa priviti in zare tot Clujul.
7. Cimitirul central
Cimitirul Hajongard din Cluj, denumit mai nou “central”, a fost primul cimitir interconfesional din Europa, orasul fiind in secolul 14 in culmea dezvoltarii si avand o conducere destul de liberala pentru acea perioada. Daca va pasioneaza subiectul, puteti gasi aici cavouri nobiliare maghiare, nemtesti, evreiesti si romane, vechi de sute de ani, cu frumoase forme arhitecturale si sculpturi, raspandite printe copaci batrani, intr-o atmosfera foarte linistitoare.
8. Piata Muzeului
Pe langa Muzeul de Istorie, in aceasta piata exista o zona pietonala pe unde va puteti plimba, sta la terase sau cumpara suveniruri de la vanzatorii ambulanti; aici se afla si casa lui Matei Corvin, cel mai important clujean din istorie, veche de sase secole.
9. Iulius Mall
Centrul comercial modern, construit langa lacurile din Gheorgheni si in vecinatatea noului campus universitar, va ofera pe spatii generoase sute de magazine de toate tipurile, hipermarket, restaurante, sali de cinema, sala de fitness, locuri de joaca pentru copii si patinoar in timpul iernii.
10. Parcul central
Aflat intre Opera Maghiara si stadionul municipal, in apropiere de sala sporturilor, parcul e o oaza de liniste si verdeata in aglomeratia urbei; va puteti plimba pe alei sau cu barca pe lac (langa cazinoul Chios), puteti sta la o terasa pentru o bere sau o inghetata, puteti juca sah si baschet, va puteti lasa copiii sa se joace si puteti face fitness pe aparate in aer liber, inclusiv noaptea!
Publicat la 9 Nov 2009 | Citit de 325 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Jurnal de calatorie || Niciun comentariu »
10 locuri unde poti manca bine in Cluj
1. Restaurantul Casa Ardeleana
Unul din cele mai bune restaurante cu specific romanesc din oras, situat in centrul Clujului, la subsolul centrului comercial Sora; este amenajat rustic, are mancare excelenta, muzica traditionala si preturi rezonabile.
2. Pizzeria Napoli Centrale
Localul este detinut de un italian care s-a stabilit la Cluj; mancarea este foarte buna, respecta retetele traditionale, are toate ingredientele si condimentele necesare pentru a o face cat mai autentica. In timpul verii se poate sta intr-o gradina de vara foarte fain amenajata, cu multa verdeata.
3. Restaurantul Tokyo
Daca va place mancarea japoneza (eu unul sunt mare fan sushi) aici e de voi! Desi preturile sunt destul de mari, restaurantul are proprietari si bucatari japonezi, astfel ca retetele sunt foarte bine puse in practica. Pentru cei care se grabesc exista si “running sushi” in Iulius Mall, un fel de fast-food cu produse specific japoneze detinut tot de ei.
4. Restaurantul Beijing
Cele doua restaurante cu acest nume din Cluj au sortimente foarte bune si relativ variate de mancaruri traditionale chinezesti; preturile sunt decente iar servirea se face foarte rapid. Fast-food-ul deschis de ei in centru este destul de banal, total diferit fata de restaurante.
5. Localul Marty Cafe
Restaurant, cafenea, lounge… Marty are de toate in cele trei stabilimente din oras. Bucataria este europeana, dar recomand pastele (facute in casa); atmosfera e misto, putin cam aglomerat si galagios, dar merita.
6. Restaurantul Casa Vikingilor
Daca vreti sa mancati mult, ieftin si bine, ati ajuns la locul potrivit! Portiile sunt imense (exista si platouri pentru mai multe persoane), mancarea e foarte buna (au multe feluri specific romanesti) iar atmosfera e placuta, localul fiind preferat de studenti si taximetristi, pentru raportul bun calitate/cantitate/pret.
7. Restaurantul Aroma
Un restaurant mai exclusivist, Aroma va ofera prilejul de a admira Clujul de sus; situat pe dealul Feleacului, are o panorama superba si este ideal pentru intalniri romantice sau cine de afaceri. Se ajunge mai greu si mancarea e ceva mai scumpa (dar si buna), totusi merita sa-l incercati cel putin o data.
8. Restaurantul Agape
Acest local cu specific unguresc, situat in centrul orasului, va ofera mancare foarte buna la preturi convenabile; puteti opta pentru autoservire, un loc mereu forfotind de oameni cu multe feluri proaspete si bune de papa, sau pentru saloanele lor cu specific, unde puteti lua o masa cu pretentii intr-o atmosfera speciala.
9. Restaurantul Roata
Inca un restaurant cu specific romanesc, situat tot in centrul orasului; preturile sunt ceva mai mari, dar atmosfera e placuta si mancarea buna. Nu e recomandat celor care tin dieta, se stie ca mancarea noastra mioritica e foarte grasa si nu tocmai sanatoasa! Dar pentru gurmanzi e un loc pe care nu trebuie sa-l rateze.
10. Pizzeria Club Italia
Si acest restaurant apartine unor italieni, astfel ca preparatele sunt facuta cu grija pentru detaliu; pe langa pizza si paste puteti incerca o multime de alte feluri specifice din peninsula, avand un meniu bogat (in italiana) si compania permanenta a numerosilor italieni din Cluj care vin in acest loc. Aflat langa parcul central, localul are o atmosfera draguta, servire buna si preturi nu exagerat de mari.
Toate aceste localuri au fost testate de mine personal! Exista multe altele care merita incercate si le voi recomanda pe masura ce le vizitez si imi fac o parere.
Publicat la 5 Nov 2009 | Citit de 433 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Jurnal de calatorie || 2 comentarii »
Bancuri din Ardeal
Cateva glume cu accent si specific ardelenesc, in interpretarea lui Sorin Tanase; puteti cumpara colectia completa la www.carteasonora.ro .
Publicat la 30 Sep 2009 | Citit de 367 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Umor || Niciun comentariu »
Alegeri locale la Cluj
Pe 15 februarie au fost alegeri pentru primar in Cluj. Postul ramasese liber dupa ce Emil Boc plecase la Bucuresti ca prim ministru, cu catel, purcel si zeci de rude, colaboratori si prieteni. Asta dupa ce promisese solemn ca nu va parasi clujenii si va ramane in functia de primar indiferent de circumstante; dar razgandirile lui Stolojan fac minuni in politica romaneasca!
Prezenta la vot a fost extrem de slaba, un record negativ in Cluj am putea spune: doar 30%. Este evidenta lipsa de interes a cetatenilor pentru aceasta noua runda de alegeri, neincrederea in clasa politica si oferta neconvingatoare a tuturor partidelor implicate. Rezultatul a fost previzibil: Sorin Apostu (PDL) a castigat din primul tur, cu 60% din voturi, fiind urmat de Marius Nicoara (PNL) cu 25% si Teodor Pop-Puscas (PSD) cu 7%.
UDMR nu a avut candidat, maghiarii votand masiv cu PDL desi nu avusesera o relatie foarte buna cu Emil Boc; motivul a fost mai degraba frustrarea (sau razbunarea) fata de PSD pentru refuzul acceptarii lor la guvernare dupa alegerile din toamna anului trecut. Nici PRM nu a avut candidat, eternul Gheorghe Funar retragandu-se din cursa pentru a nu suporta o noua umilinta dupa rezultatele dezastruoase din vara lui 2008, cand a obtinut doar 4% din voturi. Astfel, in 2009 Clujul a iesit pentru prima oara dupa revolutie din zodia extremismului, niciun candidat al acestui tip de forte politice nu a reusit sa obtina peste 1% din voturi.
PNL a avut rezultate surprinzator de bune, mult peste cota partidului la nivel local. A contat mult si personalitatea lui Marius Nicoara, omul care a adus importante investitii in zona in perioada 2004-2008 in care a fost presedinte al consiliului judetean. Desi a avut un mesaj anti-sistem, indemnand alegatorii sa aleaga persoana in detrimentul politicii, nu a fost suficient de convingator incat sa intre intr-un ipotetic tur doi al alegerilor, poate si datorita faptului ca se afla la a treia runda de alegeri in ultimul an, el candidand si pentru functia de presedinte al consiliului judetean in vara si cea de deputat in toamna, iar electoratul nu a crezut nicio clipa intr-o posibila disidenta a sa de la linia impusa de propriul partid; pentru clujeni a fost foarte clar ca un primar liberal nu va obtine finantari de la guvern condus de o coalitie PDL-PSD, in schimb tocmai acesta a fost un mare atu pentru candidatul democrat.
Candidatul PDL, a avut probabil mai mult de luptat in propriul partid pentru obtinerea nominalizarii decat in cursa electorala propriu-zisa. Practic, in Cluj se merge pe principiul: cine apare cu Emil Boc in poza e ales, indiferent pentru ce functie. Acest sistem feudal a permis unor personaje dubioase, precum Alin Paunel Tise (finul lui Boc) si Sorin Apostu (medic veterinar originar din Moldova) sa ajunga presedinte la consiliul judetean, respectiv primar. Exista serioase semne de intrebare in privinta maturitatii electoratului clujean. Alegatorii si-au pus speranta in ipotetice avantaje oferite de premierul Emil Boc unui primar pedelist cu care se afla in relatii foarte bune; numai timpul ne poate spune daca s-au inselat sau nu.
PSD nu reuseste sa depaseasca pasa proasta in care se afla. Desi a beneficiat de fonduri mai mari si o campanie mult mai profesionista, Teodor Pop-Puscas a reusit sa obtina cu doar o jumatate de procent mai mult decat candidatul la alegerile din vara lui 2008, Remus Lapusan. Cu atat mai surprinzatoare este diferenta intre rezultatele avute in toamna de acelasi Pop-Puscas, cand candidase la un colegiu de deputat, respectiv 17%, si cele doar 7 procente obtinute acum. Constatam ca la alegerile parlamentare, desi s-a trecut pe un sistem uninominal votul a fost inca in mare masura politic, candidatii PSD avand procente apropiate in toate colegiile unde au candidat. PSD nu se regaseste nici dupa decapitarea celebrului “grup de la Cluj”, existand o perceptie publica destul de proasta asupra partidului; mesajul incoerent, mediatizarea insuficienta a actiunilor, disputele dintre lideri si teama de a aborda transant subiecte controversate nu sunt de natura sa aduca voturi in plus si sa schimbe configuratia politica locala.
Pe 7 iunie vor avea loc alegeri euro-parlamentare. Vom asista oare iar la un eveniment cu final anticipat sau ceva spectaculos poate rasturna situatia?….
Publicat la 8 Mar 2009 | Citit de 253 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Politica || 2 comentarii »
Clujul, un oras atipic?
In lumea politica clujeana exista un cliseu prezent de multi ani: faptul ca la Cluj nu se poate aplica “teoria politica” care functioneaza in alte zone, ca acest oras este o exceptie unde se produc fenomene electorale inexplicabile.
Timp de 12 ani, aceasta metropola a fost condusa de Gheorghe Funar, un personaj sovin cu probleme de personalitate care a izolat Clujul, indepartand toti marii investitori din zona. Sub pretextul apararii Ardealului de un pericol maghiar prezent doar in imaginatia sa, a manipulat populatia urbei, determinand stagnarea economica si marasmul moral in mediul politic local. Intre 1992 si 2004, Clujul a fost rupt de evolutia politica din restul tarii, datorita influentei mult prea mari a PUNR si UDMR pe plan local; luptele dintre PSD, PNTCD, PD si PNL s-au reflectat aici doar inertial, ca o piesa de teatru jucata prost de actori plictisiti. Pretinsa superioritate morala a personajului providential Funar este serios umbrita de afacerile necurate ale fiului sau, un baietel genial care a reusit sa-si construiasca un hotel in centrul orasului inca din perioada facultatii – probabil din bursa de studiu, taticul sau fiind un roman verde, un onest urmas al lui Burebista. Intelectualitatea si analistii politici nu conteneau sa se minuneze de infantilitatea si naivitatea electoratului clujean, care de altfel avea un orgoliu local foarte puternic. Unde a fost Clujul boem si emancipat, urmasul puternicei cetati medievale timp de atatia ani? Funar a reusit sa conduca orasul cu un an mai mult decat a fost Iliescu presedinte, o performanta greu de conceput.
In 2004 situatia parea sa se schimbe, existau semne de normalizare. Clujul avea in sfarsit o competitie PSD – PD, aliniata la tendintele din restul tarii. Ambii candidati erau respectabili si era clar ca orasul va iesi din conul de umbra. Dupa victoria in fata lui Ioan Rus, Emil Boc a beneficiat de o conjunctura extrem de favorabila; plecarea lui Funar a deschis usa investitorilor care asteptau demult ocazia de a intra pe piata clujeana; asta se intampla exact in perioada de pre-aderare la Uniunea Europeana, cand Romania beneficia de un aflux masiv de intrari de capital de la companii occidentale. In plus, in primii doi ani ai guvernarii D.A. cand partidul lui Boc era inca in coalitie, primarul e primit fonduri serioase de la stat pentru proiecte locale. Aflat sub o zodie norocoasa, Emil Boc a devenit in scurt timp noul personaj providential preferat de clujeni.
Astfel, in scurt timp, obiectul veneratiei locuitorilor Clujului s-a schimbat de la Funar la Boc; electoratul a migrat masiv si fostii fani ai primarului nationalist formeaza acum electoratul captiv al celui portocaliu. Electoratul a trecut repede peste sclipirea de luciditate din 2004 si s-a afundat iar in irational. In 2008, efectele s-au vazut: un personaj no-name precum Alin Paunel Tise, a carui singur merit este relatia de rudenie cu Emil Boc, a fost ales cu entuziasm de clujeni ca presedinte al consiliului judetean, in dauna mult mai experimentatilor Marius Nicoara si Vasile Soporan. Plecarea lui Boc la Bucuresti, in noua postura de prim-ministru, nu pare sa-i fi afectat serios popularitatea, desi si-a incalcat cuvantul dat clujenilor, prin care promitea ramanerea in municipiul unde a fost ales.
Duminica vor avea loc alegeri pentru functia de primar la Cluj-Napoca. Favoritul sondajelor (daca putem sa credem in ele) este Sorin Apostu, un personaj aflat intr-o situatie similara cu Tise: un ilustru necunoscut, care nici macar nu e clujean, dar care profita de binecuvantarea mantuitorului Boc, care pare sa-i ofere din start cateva zeci de procente. Exista multi clujeni care nu-i cunosc nici macar numele, dar le este suficient sa-l vada intr-o fotogarfie cu Emil Boc pentru a-i acorda increderea neconditionata. De fapt acest tip de sprijin este deja anecdotic in oras, putem remarca ironic ca oricine apare in poza cu Boc este ales a doua zi de clujeni – lucru destul de trist pentru nivelul electoratului local. Competitorii lui Apostu sunt social-democratul Teodor Pop-Puscas si eternul candidat liberal Marius Nicoara, persoane onorabile, care ar fi fost mai firesc sa se confrunte direct intr-o finala electorala.
Competita actuala are nuante de normalitate, prin confruntarea la Cluj a celor trei principale partide politice romanesti (PDL, PSD si PNL). Totusi, modul de promovare a candidatului portocaliu si adoratia bolnavicioasa pe care populatia o manifesta fata de fostul primar ridica serioase semne de intrebare asupa maturitatii electoratului. Ramane de vazut daca in 2009 clujenii vor dovedi ca sunt oameni seriosi si vor confirma imaginea buna proiectata in exterior de capitala Transilvaniei sau vom avea iar parte de decizii inexplicabile si alegeri irationale.
Publicat la 11 Feb 2009 | Citit de 190 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Politica || 5 comentarii »
Activitatea ANL la Cluj
În România există o criză a locuinţelor, atât în ceea ce priveşte numărul lor cât şi al spaţiului disponibil pentru fiecare cetăţean rezident. Suprafaţa medie a unei locuinţe în Uniunea Europeană este de 87 mp, iar in ţara noastra de doar 40 mp – mai puţin de jumătate. Nici la spaţiul locativ pe cap de locuitor nu stăm mai bine: avem doar 15 mp în medie, comparativ cu 36 mp în UE. Administraţia comunistă stabilise ca standard cifra de 10 mp pe locuitor, considerată suficientă pentru oamenii muncii din oraşele patriei; bineînţeles, aceasta este mult sub media oricărui stat dezvoltat, generând o stare de claustrare şi frustrare pentru mulţi locuitori ai cartierelor uniforme de blocuri gri, poreclite “cutii de chibirituri”. Standardul pre-revoluţionar a reprezentat totuşi un real progres faţă de perioada interbelică, cand suprafeţele erau şi mai mici, utilităţile de bază (apă curentă, canalizare, gaze naturale, electricitate) erau mai degraba excepţia decât regula pentru majoritatea locuinţelor, iar modul de construire era total deficitar (nu exista izolaţie termica sau fonică, protecţia seismică nu era luată în calcul, multe case fiind făcute chiar din chirpici sau alte materiale improvizate).
În anii de glorie ai comunismului românesc se construiau aproximativ 150.000 de apartamente pe an, la nivelul întregii ţări. Cu toate limitările pe care le aveau, satisfăceau totuşi cererea internă şi creşteau lent dar sigur condiţiile locative ale majorităţii populaţiei. În plus, obţinerea locuinţei era garantată de stat pentru toţi cei dispuşi să urmeze calea “normală” în viaţă, recomandată de “sistem”. După schimbarea de regim din decembrie 1989, rata de construire a scăzut dramatic, ajungându-se la o medie de 25.000 de locuinţe pe an, majoritatea case individuale, multe ridicate în mediul rural, cu respectarea facultativă a normelor şi regulilor din domeniu. Suprafeţele din aceste noi locuinţe erau totuşi mai mari decât a celor din perioada precedentă. Datorită scăderii demografice, datorate împuţinării numărului de naşteri, legalizării avorturilor şi emigraţiei masive, populaţia României a scăzut cu aproape 2 milioane de locuitori în ultimele două decenii, astfel că deşi ritmul construcţiilor a fost foarte firav, suprafaţa medie pe cap de locuitor a crescut proporţional cu reducerea populaţiei.
Toate guvernele democratice au promis diverse soluţii pentru problema crizei locative. Asociaţiile agenţiilor imobiliare din ţara noastră şi diverşi specialişti în domeniu estimează că există o cerere de aproximativ 500.000 de unităţi locative; fireşte, disponibilităţile financiare ale populaţiei nu acoperă nici pe departe sumele necesare construirii acestor locuinţe. Un prim pas spre rezolvarea acestei probleme s-a produs in 1998, când în baza legii nr.152 din acel an s-a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL); primul credit ipotecar pentru o locuinţă construită de aceasta instituţie a fost acordat abia în iulie 2000, ceea ce demonstrează gradul ridicat de birocraţie care a îngreunat şi de această dată iniţiativa autorităţilor. Scopul ANL era de a construi unităţi locative (în special apartamente în blocuri) în paralel cu societăţile comerciale private din domeniu, urmând a fi atribuite de autorităţile locale diverselor persoane cu probleme sociale, tinerilor, locatarilor evacuaţi din fostele case naţionalizate care au fost restituite proprietarilor şi altor categorii sociale, în funcţie de un barem stabilit la nivel local. Autorităţile locale urmau să ofere terenurile şi să introducă utilităţile, iar agenţia contracta lucrarea unor firme private de construcţii şi suporta costurile.
Activitatea ANL s-a desfăşurat cu foarte mare dificultate în întreaga ţară, în special datorită colaborării defectuoase între diversele instituţii ale statului, lipsei de finanţare şi intereselor politicianiste de la toate nivelurile de decizie. Numărul de locuinţe construite de agenţie în ultimul deceniu este infim, nereuşind să acopere nici pe departe cererea de pe piaţă; în plus, dificultatea de a obţine un apartament executat în acest regim a condus la numeroase abuzuri şi scandaluri, planând acuzaţii de corupţie si trafic de influenţă la atribuirea lor în toate zonele unde au fost construite. Nici selectarea antreprenorilor privaţi nu a fost lipsită de suspiciuni, existând cazuri clare de fraude sau lucrări executate prost şi acceptate cu uşurinţă de către agenţie. Un exemplu elocvent este blocul ANL construit în Cluj pe Calea Floreşti; deşi are 10 etaje, instalarea unui lift a fost întarziată ani de zile, provocand mari neplăceri locatarilor, cărora li s-a promis cu totul altceva la instalarea în apartamente.
În Cluj-Napoca au fost finalizate doar blocurile de pe strada Mehedinţi (111 apartamente) şi cel de pe strada Floreşti. Se află în diferite stadii de execuţie locuinţe colective pe strada Taberei (12 apartamente), în zona Oser (străzile Rodnei, Timişului şi Blajului – 76 apartamente) şi în comuna Apahida (120 apartamente, destinate cadrelor medicale care vor lucra la viitorul spital regional de urgenţă). Există un proiect de mari proporţii pentru un întreg cartier (Cetatea Fetei) în comuna Floreşti, la 5,5 km de oraş, care ar urma să aibă 282 case şi 165 apartamente.
Colaborarea între ANL şi primăria Cluj-Napoca a fost foarte proastă, fiecare dintre cele două instituţii dând vina pe cealaltă pentru întârzierea lucrărilor. Multe persoane implicate în acest sistem susţin că este vorba de o neconcordanţă între interesele politice ale liderilor PNL şi PD-L care controleaza aceste instituţii. Momentan, ANL susţine că nu mai există spaţii disponibile în Cluj-Napoca pentru construcţii noi iar primaria municipiului refuză să ofere alte terenuri. Agenţia urmează să se orienteze spre oraşe mai mici, unde există disponibilitate din partea autorităţilor locale, cum ar fi Huedin, Gherla, Turda şi Câmpia Turzii. Există solicitări chiar şi din partea mai multor comune: Bonţida, Jucu, Mintiu Gherlii, Iara, Aghireşu, Iclod şi Gilău.
Analiştii imobiliari locali considera că există o cerere imensă de locuinţe pe piaţa din Cluj-Napoca, fapt evidenţiat şi de creşterea exponenţială a preţurilor la vânzare şi închiriere în ultimii ani. Disproporţia între cerere şi ofertă pe piaţa imobiliara din Cluj se datorează numărului mare de studenţi veniţi din alte zone (peste 80.000) şi a dezvoltării economice accelerate a oraşului din ultima perioadă. Deşi primarul Emil Boc promisese în repetate rânduri începerea unor proiecte imobiliare de anvergură în sistem de parteneriat public-privat, lucrările efective se lasă îndelung aşteptate.
Deşi este clar că statul nu poate acoperi întreg necesarul de locuinţe de pe piaţă – şi nici nu trebuie să facă acest lucru într-un sistem capitalist, are totuşi responsabilitatea oferirii de condiţii decente de trai tuturor cetăţenilor. O agenţie de stat care să lucreze în paralel cu companiile private, oferind locuinţe în condiţii accesibile unor grupuri sociale defavorizate, este cât se poate de normală într-o economie socială de piaţă. Modul în care funcţionează însă ANL acum este total necorespunzător. Birocraţia, lipsa banilor, favoritismele şi certurile politice determină întregul mecanism să funcţioneze foarte greoi, astfel că numărul locuinţelor livrate este mult prea mic faţă de necesităţi, încurajând astfel corupţia şi scăzând încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Este nevoie de decizie politică şi reposabilitate pentru a rezolva această situaţie; un ANL gestionat eficient, cu un sistem de finanţare adecvat din partea statului, cu parteneriate de tip public-privat la nivel local, cu o modalitate clara, simplă şi transparentă de repartizare a locuinţelor va ajuta România să facă un pas înainte spre societatea dezvoltată, solidară şi prosperă pe care ne-o dorim cu toţii.
Publicat la 26 Oct 2008 | Citit de 497 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Economie, Politica || Niciun comentariu »
There is a new bullshit in town!
Dragi concitadini clujeni, bucurati-va! Tocmai a venit scientologia in orasul nostru. De parca nu existau destule aberatii paranormale…
Aici puteti citi un articol pe tema asta.
Iata si o fotografie facuta de subsemnatul.
Voi reveni cu detalii.
Publicat la 28 Jul 2008 | Citit de 156 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Religie si ignoranta || 4 comentarii »
D’ale alegerilor
Becalienii. La Cluj – si nu doar – penegistii s-au facut de cacao. S-au prezentat cu Pompilu Manea, un candidat de 72 de ani, sub lozinca “noua generatie”. Au pus pe liste oameni carora li se potrivea mai bine rolul de barman sau gigolo (nu dam nume), dar care sunt “in slujba neamului, a judetului si-a crucii”. Au mai adus si un candidat pentru primarie – Ionut Tene – care s-a facut de minune, toata presa si blogosfera facand misto de declaratiile sale. Sloganul sau – “vin de la primarie” – se potrivea foarte bine: el era angajat la primarie, deci venea de acolo, in nici un caz nu urca un etaj sa devina primar. PNG are peste 1000 de membri in orasul Cluj si a scos 430 de voturi. Iata deci ca scenetele de la Vacanta Mare in care ardelenii erau portretizati ca ciobani nu sunt deloc adevarate. Cocalarii votanti ai “razboinicului luminii” sunt in alta parte…
Funarul. Sinistra fantoma defecata din trecutul lugubru al orasului, Gheorghe Funar, a fost umilit: doar 4% dintre clujeni i-au mai crezut balivernele. Sovinismul e mort si ingropat, ambele partide extremiste – PRM si PNG – avand scoruri foarte slabe. Si candidatul maghiar la primarie a obtinut doar 8% desi maghiarii reprezinta 20% din populatia orasului. Sa inchidem acest capitol negru al istoriei noastre locale si sa privim inainte cu incredere; vorba aia – daca e orange, viitorul suna bine. Pedelistii nu mai au nici o scuza acum, controleaza absolut tot in judet si asteptarile oamenilor sunt foarte mari. Boc ar fi bine sa nu uite ca acum 8 ani Funar era ales din primul tur iar acum a alunecat in derizoriu; oricine poate avea aceasta soarta.
Nicoara. Omul este o victima, din mai multe puncte de vedere. Desi a adus multi investitori in judet si a lansat proiecte care au accelerat dezvoltarea economica locala, el a pierdut la scor in fata negriciosului Alin Tise. Acesta are unele calitati incontestabile – este finul lui Boc, are aceeasi inaltime cu Boc, il mai cheama si Paunel, e de origine din Aghiresu… si ma opresc aici, pentru ca nu vreau sa fac vreo aluzie. Marius Nicoara a fost victima inculturii politice a cetatenilor romani; s-a vazut inca o data ca nu poti castiga pe plaiurile mioritice cu o campanie pozitiva si demagogia inca prinde. Se mai observa si dezavantajele votului uninominal cu un singur tur, cum a fost cel pentru presedintii consiliilor judetene; Nicoara a pierdut nemeritat, iar baronii locali din toate partidele si-au recastigat cu brio functiile.
D.A. Alianta a murit, dar a castigat alegerile. Scorul adunat al PNL si PD-L este mult mai mare decat in 2004, iar PSD a scazut simtitor. Cu toate acestea, liderii PSD sustin ca au castigat, iar datorita intrigilor basesciene, o refacere a aliantei D.A. este imposibila. Iata asadar inca un paradox al vietii politice romanesti. Va fi interesant de observat cum se vor pozitiona pe axa cele trei mari partide actuale. Daca PSD ocupa monopolul pe stanga, atat PNL cat si PD-L sustin ca sunt de dreapta. PSD nu are actiuni de stanga si nici electorat modern de stanga; PD-L este un ghiveci doctrinar; PNL nu constientizeaza ca in vest liberalii nu sunt de dreapta. Dar ce mai conteaza asta in tara lui Caragiale… In concluzie, intr-o tara cu electorat de stanga e majoritara dreapta care nu e de dreapta.
Publicat la 4 Jun 2008 | Citit de 165 ori. | Categorii: Cluj si Ardeal, Politica || 2 comentarii »
lupte de strada la Cluj?
In aceasta dupa-amiaza, pentru prima data in istoria orasului, un meci de fotbal chiar are o miza serioasa (pentru cei carora le pasa de fotbal). Vor exista si la Cluj batai intre suporteri sau microbistii de aici se vor dovedi mai rationali?…
