De ce nu sunt toate tarile europene in U.E.?
Sa luam pe rand statele de pe continentul european care nu au aderat (inca) la Uniune:
Elvetia. Are prea multi bani ca sa fie in UE; sistemul lor bancar se bazeaza pe pastrarea confidentialitatii clientilor, astfel ca foarte multi europeni cu afaceri mai putin curate isi tin banii acolo. Daca ar adera la UE, ar fi fortata sa adopte regulamentele comune pentru banci, pierzand astfel multe conturi. Fiind memba in spatiul economic european, are multe din avantajele statelor membre UE; doar o situatie economica foarte proasta (greu de imaginat) si presiuni mari ale Bruxellesului pe latura financiara ar putea determina aderarea.
Norvegia. Are prea mult petrol ca sa fie in UE; prefera sa beneficieze singura de avantaje, avand un surplus bugetar si rezerve enorme. In plus, nu-i convine politica comuna a UE in privinta pescuitului. Poate dupa terminarea petrolului va fi mai usor de convins, deocamdata se bucura ca si Elvetia de toate avantajele spatiului comun european.
Islanda. Tara era mai apropiata de Statele Unite decat de Uniunea Europeana, avand relatii bune de afaceri cu americanii. Dupa ce i-a lovit criza financiara au cerut de urgenta ajutor de la Bruxelles dupa care au facut cerere de aderare. Probabil vor fi primiti in scurt timp, avand in vedere populatia mica si nivelul mare de dezvoltare si apropierea de standardele europene.
Monaco, San Marino, Lichenstein, Andorra, Vatican. State prea mici pentru a fi membre in UE; sunt “de facto” in uniune, dar nu au o reprezentare politica in structurile sale.
Rusia. Urmasa a Uniunii Sovietice, are inca reticente fata de vest, desi economic este profund legata de Europa. Cu o populatie mare, o politica complicata cu accente autoritariste si o economie semi-mafiota, Federatia Rusa nu ar fi primita cu usurinta in UE daca ar decide sa candideze. Deocamdata se multumeste sa vanda Uniunii petrol si gaze la preturi tot mai mari de la an la an.
Belarus. Considerat ultimul stat dictatorial din Europa, aflat intr-o uniune cu Rusia, aceasta tara nu are sanse de a intra in viitorul apropiat in Uniune, desi probabil i-ar aduce beneficii, daca si-ar putea mentine in acelasi timp si relatiile privilegiate cu vecinul de la rasarit.
Ucraina. Prinsa intre sustinatorii Rusiei si cei ai occidentului, Ucraina a decis ca va candida la aderare, luand in calcul avantajele evidente ale apartenentei la clubul european. Vor fi insa necesare multe reforme politice si economice pana la o eventuala integrare.
Republica Moldova. Divizata intre comunistii pro-rusi si partidele pro-romanesti, Moldova este una dintre cele mai sarace state din Europa, cu o mare parte a populatiei lucrand deja in tarile Uniunii. Principalul beneficiu al aderarii ar fi ridicarea vizelor, urmat apoi de obtinerea unor fonduri pentru coeziune economica cu vestul. Dupa inlaturarea comunistilor, avand si ajutorul Romaniei, Moldova va merge probabil tot mai accelerat spre integrare in urmatorii ani.
Turcia. Un stat dificil care doreste de cateva decenii sa intre in UE; dupa terminarea perioadei loviturilor de stat succesive, are acum o oarecare stabilitate politica si economica, dar are mari probleme cu comunitatea kurda, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului si cu interferenta islamismului in politica statului. Desi este candidat oficial, vor mai trece 10-20 de ani pana la aderare.
Nordul Ciprului. Insula a fost divizata intre sudul grecesc si nordul turcesc; sudul a intrat deja in UE, iar cetatenii au votat impotriva primirii nordului; discutiile pentru o reunificare se desfasoara cu mare greutate. Este posibil ca nordul insulei sa fie acceptat in UE doar odata cu intrarea Turciei.
Croatia. Candidat premiant la aderare, va fi probabil prima tara primita in viitorul apropiat. A reusit sa adopte toata legislatia necesara si si-a reglementat situatia granitelor cu vecinii.
Serbia. Dupa ce in urma cu cativa ani era inamicul public al Europei, acum aceasta tara doreste integrarea in UE dupa mai multi ani de democratie. A facut progrese serioase, economice si politice, precum si de a inchide urmele razboiului, astfel ca este posibil sa fie acceptata in urmatorul deceniu.
Muntenegru. Desprinsa din federatia cu Serbia, tara va reusi sa intre mai repede in UE, desi este saraca, pentru ca nu are problemele politice ale Serbiei din trecut. Mai ramane doar de implementat aquis-ul comunitar.
Bosnia Hertegovina. Tara a fost devastata de razboi in anii ’90; acum economia e in mare parte subterana, exista conflicte intre diferite etnii, mediu politic instabil, o forta internationala de mentinere a pacii si milioane de mine neexplodate. Desi UE sprijina pe toate caile acest stat, va mai trece ceva timp pana la aderarea propriu-zisa.
Macedonia. Tara este pe drumul spre aderare, negocierile cu UE fiind avansate; mai ramane sa-si rezolve disputa privind numele cu Grecia si probabil in cativa ani va intra in Uniune.
Albania. Tara saraca, cea mai distrusa de comunism, cu o tranzitie dificila si un sistem mafiot, Albania face eforturi mari pentru a ajunge in UE, dar va mai dura mult pana economia si sistemul politic se vor adapta la standardele europene.
Israel. Avand toti vecinii Orientul mijlociu impotriva sa, Israelul se simte mai apropiat de Europa decat de Asia. Avand insa relatii speciale cu americanii si conflicte cu statele arabe, este greu de crezut ca va fi primit prea curand in clubul european.
Tarile din nordul Africii. Desi unele doresc o apropiere cat mai mare de Europa (Marocul chiar a facut la un moment dar o cerere – respinsa – de aderare la spatiul comun european), economia acestor tari este foarte slaba, fiind mai degraba surse de imigranti. UE le propune ca alternativa o Uniune Mediteraneana, de fapt o relatie privilegiata cu Europa prin care sa-si apropie sistemul economic si politic de cel de pe continentul nordic.
Statele din Caucaz. Desprinse din fosta URSS, avand rezerve de petrol si gaze, conflicte numeroase interne si externe, precum si relatii tensionate cu Rusia, aceste tari sunt privite cu interes de UE pentru resursele lor energetice, dar o aderare propriu-zisa la Uniune este foarte dificila in urmatorii ani, din cauza lipsei de stabilitate din zona.
Am uitat ceva? Nu ma puneti sa analizez si exclava Kaliningrad… 
Publicat la 26 Dec 2009 | Citit de 147 ori. | Categorii: Europa || Niciun comentariu »
Ce a facut UE pentru tine in 2009?
… si ce ti-ai dori sa faca in 2010?
Oricum, va mai trece ceva timp pana sa-l putem parafraza pe J.F. Kennedy: “Nu te intreba ce poate face Europa pentru tine, intreaba-te ce poti face tu pentru Europa!”. 
Publicat la 8 Dec 2009 | Citit de 130 ori. | Categorii: Europa || Niciun comentariu »
Manifesto 2009, o şansă pentru Europa
Am participat la Madrid, la începutul lunii decembrie, la lansarea “Manifesto 2009”, programul Partidului Socialistilor Europeni (PES) pentru urmatorii 5 ani (2009-2014). Alegerile euro-parlamentare vor avea loc pe 7 iunie, iar PES este primul mare grup politic din Parlamentul European care îşi face publică platforma electorală. Atmosfera din capitala Spaniei era una festivă, fiind prezenţi numeroşi lideri socialişti europeni, precum şi sute de delegaţi şi invitaţi din întreaga Uniune. Lansarea manifestului s-a făcut în stil american, cu baloane, urale, aplauze şi show mediatizat, unii vorbitori parafrazând chiar celebrul slogan a lui Barack Obama “yes we can”, susţinând că e timpul ca şi Europa să urmeze calea Statelor Unite şi să schimbe majoritatea de dreapta din Parlament cu una de stânga. Delegaţia României a fost relativ modestă datorită alegerilor parlamentare care se desfăşurau simultan în ţara noastră, dintre liderii PSD fiind prezent doar Adrian Severin.
Euforia momentului a fost umbrită de îngrijorările unanime privind efectele crizei financiare globale, care va afecta puternic şi ţările Uniunii Europene. Socialiştii sunt conştienţi că urmează o perioadă foarte dificilă, iar accesul la guvernare implică responsabilităţi şi provocări majore. Politicile sociale generoase din programul PES vor fi puse în aplicare cu dificultate sporită într-o perioadă de recesiune şi austeritate bugetară. Pe de alta parte, mulţi vorbitori au subliniat responsabilitatea majoră care revine conservatorilor americani şi popularilor europeni pentru actuala situaţie economică, datorită lipsei unei strategii coerente, dereglementarea excesivă şi lipsa controlului asupra pieţelor financiare internaţionale. Situaţia socială din UE s-a înrăutăţi în ultimii ani de guvernare de dreapta, în pofida creşterii produsului intern brut. Simpla majorare a PIB-ului nu poate garanta o creştere reala a nivelului de trai şi a standardelor de viaţă fără a avea în paralel politici sociale adecvate. Popularii europeni s-au dovedit a fi populişti, preluând în retorica lor multe din temele socialiste, dar menţinându-le la un stadiu declarativ, punând în practică foarte puţine cu adevarat.
Consultările pentru Manifesto 2009 au durat mai mult de 9 luni şi s-a ţinut cont de părerea tuturor membrilor, simpatizanţilor, activiştilor, militanţilor, sindicatelor, ONG-urilor şi partidelor socialiste din Europa care au dorit să participe; putem spune că a fost unul dintre cele mai democratice şi mai exhaustive procese de formulare a unui program politic desfăşurat vreodata în Europa. Platforma conţine 6 direcţii majore de reformă pentru statele europene:
1. Relansarea economică şi prevenirea altor crize financiare.
2. Oferirea unor şanse mai bune pentru toţi locuitorii noii Europe Sociale.
3. Transformarea Europei în liderul mondial în domeniul luptei împotriva schimbării climatice.
4. Promovarea egalităţii de gen pe întregul continent.
5. Dezvoltarea unei politici eficiente pentru migraţie în UE.
6. Creşterea rolului Uniunii Europene ca partener global pentru pace, securitate şi stabilitate.
Documentul conţine peste 60 de propuneri concrete pentru electoratul european, sub egida: “Prima dată oamenii: o nouă direcţie pentru Europa”. Preşedintele PES, Nyrup Rasmussen, a declarat: “Conservatorii au avut majoritatea în Europa în ultimii 4 ani. Ce au făcut ei pentru o societate mai corectă? Au ignorat interesele oamenilor simpli, a familiilor care muncesc din greu. Noi vrem să ducem Europa într-o nouă direcţie, să creăm o societate mai justă, să punem oamenii în prim plan! Manifestul nostru oferă votanţilor o alegere clară între PES şi adversarii noştri. O opţiune simplă între o Uniune Europeana progresistă, în care statele memebre lucrează împreună pentru a rezolva problemele economice şi de mediu în beneficiul tuturor locuitorilor europeni, sau o Uniune conservatoare, care pune destinul nostru în mâinile pieţei.”
Aici puteţi găsi versiunea în limba engleză a “Manifesto 2009”.
Publicat la 18 Jan 2009 | Citit de 279 ori. | Categorii: Europa, Politica || Niciun comentariu »
Criza economica si viitorul UE
Uniunea Europeana a fost privita cu scepticism inca de la infiintare si nu duce lipsa nici azi de contestatari. Cu toate obstacolele, proiectul a continuat si a depsit deja o jumatate de secol. Lipsa de legitimitate democratica, pe care unii o imputa Uniunii, este oarecum fireasca daca luam in considerare punctul de plecare; o asociere libere de tari democratice in jurul unor valori foarte generoase era greu de realizat in scurt timp intr-un spatiu dominat timp de veacuri intregi de lupte interne, unde manipularea populatiei a fost foarte puternica in spiritul himerei statului national. Evolutia relativ rapida a UE a transformat inerital si mentalitatile societatilor componente; imbucurator este sprijinul masiv pe care Europa unita il are in randul tinerelor generatii, care au un acces mult mai facil la informatie obiectiva si sunt mai putin influentati de conditionarea nationalista care persista inca la parintii si bunicii lor.
Lipsa referendumurilor interne pentru extinderea si aprofundarea Uniunii poate fi justificata de conjunctura istorica, de necesitatea accelerarii acestui proces in contextul consolidarii altor mari puteri pe plan mondial. Liderii europeni au trait cu speranta unei armonizari firesti a intereselor cetatenilor comunitari odata cu trecerea timpului, dupa ce libera circulatie si dreptul de munca in tot spatiul UE isi vor face efectul. Esecul votului din Irlanda arata insa slabiciunea proiectului European, lipsa unui “branding” real al Uniunii si necesitatea de a demara un amplu program de educare a populatiei in privinta beneficiilor si scopurilor reale pe care UE le aduce fiecarui locuitor. Uniunea Europeana este inca un simbol prea firav in comparatie cu statele nationale membre; sentimentul de apartenenta la spatiul comun european este inca scazut, primand identitatea etnica si nationala a fiecarui cetatean. Steagul albastru cu stele galbene nu a fost inca patat de sangele vreunui luptator, gata sa-si dea viata pentru cauza comuna; poate in cazul unui pericol extern (real sau surogat), superficialitatea aderentei la spiritul european va fi invinsa si patriotismul batranului continent va atinge niveluri mai apropiate de cele ale americanilor.
Actuala criza economica globala este privita de multi cu teama si suspiciune. Totusi, in opinia mea actualele probleme economice mondiale pot aduce avantaje semnificative Uniunii Europene. As enumera cateva dintre acestea:
1. Economia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat cea europeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte din decalajul PIB fata de americani.
2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult mai mult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-a prabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro si integrarii mai profunde in UE din Regatul Unit.
3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite un sprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderarea tarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si au sanse mari sa-l castige.
4. Dupa ce a respins prin vot popular tratatul de reforma constitutionala a Uniunii, Irlanda va organiza un nou referendum in acest an, iar in sondaje se pare ca situatia s-a schimba radical in favoarea Bruxellesului din cauza situatiei economice nefavorabile.
5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai mari a celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni.
6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea (Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor.
7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptarea euro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de moneda unica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatie a monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia.
8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sa promoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat cele cateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor mari state sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvant de spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armata proprie puternica este indispensabila pentru acest scop.
Am convingerea ca numai continurea extinderii si integrarii europene, plus adoptarea treptata a unei structuri federale, poate face din UE o forta in secolul 21; daca Europa este deja recunoscuta ca “soft power” datorita celui mai bun model democratic si social de pe planeta, ea are obligatia istorica sa devina si o superputere adevarata, altfel statutul ei va depinde prea mult de conjucturile aleatoare influentate de altii.
Publicat la 14 Jan 2009 | Citit de 734 ori. | Categorii: Economie, Europa, International || Niciun comentariu »
Aderarea Croatiei la UE
Croatia este o tara care are aproximativ un sfert din suprafata Romaniei, cu o populatie cam de doua ori cat Bucurestiul. Statul este o fosta provincie a Iugoslaviei federale, asezata la tarmul marii Adriatice. Si-a proclamat independenta in 1991, laolalta cu celelate state federale ex-comuniste, dupa care a urmat un razboi sangeros impotriva sarbilor din Croatia si Bosnia-Hertegovina, incheiat cu recunoasterea independentei si emigrarea multor refugiati sarbi in Serbia de azi.
In timpul luptelor au fost comise multe atrocitati de ambele parti, iar in negocierile avute cu Uniunea Europeana pentru o viitoare aderare, problema criminalilor de razboi croati a fost una dintre cele mai delicate. Dupa razboi, timp de un deceniu tara a fost condusa de politicieni nationalisti, care au amanat convergenta ei cu Europa. Totusi, datorita religiei catolice si aproprierii sale geografice de statele dezvoltate central-europene, Croatia s-a redresat economic destul de rapid, azi avand un nivel de trai foarte ridicat pentru o tara balcanica.
Standardul de viata si dezvoltarea economica, care depaseau cu mult nivelurile din Romania si Bulgaria, ar fi trebuit sa-i permita o aderare rapida la UE. Acceptarea sa a fost insa intarziata de ratiuni politice. Dupa aderarea Sloveniei, stabilizarea dion Bosnia-Hertegovina, obtinerea independentei de catre Muntenegru, declararea independentei de catre Kosovo, apropierea de Europa a Serbiei si predarea unor criminali de razboi croati tribunalului de la Haga, se pare ca toate aceste impedimente au disparut si drumul spre aderare este liber, astfel ca tara se afla in negocieri avansate cu UE.
Litoralul croat este unul din cele mai frumoase si populare din Europa. Desi domina plajele cu pietris, exista foarte multe insule superbe, orasele de coasta cochete cu piete vechi, cladiri istorice, mancare bune, ospitalitate impecabila, servicii de calitate si infrastructura decenta. Din punct de vedere turistic, Croatia este un succes! Ancorarea la spatiul european din ultimii ani a adus cu sine o avalansa de investitii straine, astfel ca economia este in crestere rapida.
Integrarea Croatiei in Uniune ar aduce un spor de populatie si suprafata mai mic de 1%. Tara are insa incontestabil o vocatie si o traditie pro-europeana, o economie puternica si un sistem democratic de guvernare. Traumele razboiului nu au fost complet depasite, dar obiectivele politice au ascuns sub pres orice pete negre din dosarul croat in numele interesului national. Drepturile omului si libertatile fundamentale se respecta azi, iar cei care au avut ghinionul sa fie victime ale istoriei la inceputul anilor ’90 nu au prea mari sanse de a se mai vedea vreodata razbunati.
Croatia ar putea avea parte si de ghinion in dorintele sale de aderare la spatiul european. Desi mai bine pregatita decat Romania si Bulgaria, a ratat integrarea in 2007 datorita cauzelor istorice; in prezent insa, UE se afla intr-o criza institutionala, datorita respingerii tratatului de reforma de catre irlandezi in referendum. Cu institutii europene insuficient de eficiente si o popularitate scazuta, Bruxellesul nu pare azi dispus sa mai accepte alti membri, indiferent de performantele acestora. Sistemul actual functioneaza greoi si cu 27 de membri, iar unul in plus nu va aduce decat noi probleme, deci croatii ar putea fi nevoiti sa astepte reformarea institutiilor europene pana la acceptarea lor oficiala. Dar intr-o tara tot mai prospera cu o economie care pare sa functioneze tot mai bine, omul de rand este prea putin preocupat de data exacta a intrarii in clubul european.
Publicat la 17 Sep 2008 | Citit de 509 ori. | Categorii: Europa || 1 comentariu »
problema irlandeza
Electoratul irlandez a respins noul tratat de reforma al Uniunii Europene. Irlanda a fost singura tara care a organizat un referendum pentru aprobarea acestei noi forme de constitutie europeana. Oficialii U.E. sunt foarte dezamagiti de acest rezultat, care poate bloca evolutia institutionala a intregii Uniuni in urmatorii ani.
Decizia alegatorilor irlandezi este paradoxala, avand in vedere faptul ca tara lor a beneficiat cel mai mult de ajutoarele europene, fiind cel mai de succes exemplu de coeziune economica de pe intregul continent. Daca in urma cu 30 de ani multi irlandezi emigrau in Statele Unite din cauza saraciei, azi acest stat are printre cele mai mari niveluri de trai din lume.
Este adevarat ca bogatia acumulata in ultimele decenii nu s-a distribuit uniform. Irlanda a fost condusa mult de timp de forte de dreapta, care au favorizat dezvoltarea economica printr-o politica fiscala inteligenta dar nu s-au ocupat destul de problemele sociale. De asemenea, Irlanda este un fief catolic, cea mai religioasa tara din vestul continentului, astfel ca religia si traditia influenteaza inca negativ progresul social.
Irlandezii au dat dovada de ingratitudine. Gestul lor afecteaza toate statele europene si este motivat de o lipsa de viziune pe termen lung. Cand 0,1% din populatia continentului hotaraste pentru intreaga Uniune, este clar ca sistemul democratic nu functioneaza corespunzator. Politicienii populisti si demagogi din Irlanda au profitat de problemele interne existente in tara si au dat vina pe U.E. pentru a castiga voturi. Electoratul le-a cazut in plasa si a ales prin votul sau stagnarea intregii Europe. Cine va avea de castigat din asta? Poate doar cativa becalieni locali…
Publicat la 15 Jun 2008 | Citit de 227 ori. | Categorii: Europa || 3 comentarii »
Chestiunea Kosovo
Maruntaiele Balcanilor colcaie din nou; zbuciumul frustrarilor medievale intr-una din cele mai sarace regiuni ale marii Europe rasuna pana in cele mai indepartate colturi ale lumii, iar vulturii planeaza asupra lor, sperand sa inhate cate un avantaj strategic. Ce alternative exista pentru aceasta provincie rebela?
1. Ramanerea in cadrul Serbiei, ca provincie autonoma – dupa cum se poate observa, status quo-ul actual nu convine nimanui; sarbii sunt nemultumiti de agitatiile permanente a populatiei albaneze din Kosovo, iar localnicii sunt frustrati de lipsa de interes a Belgradului, manifestata in special prin absenta investitiilor si oportunitatilor in zona.
2. Independeta provinciei – o solutie extrema, care da peste cap tot sistemul de jurisdictie european, fiind o schimbare de frontiera care contravine Acordului de la Helsinki din 1975; sarbii vor fi extrem de revoltati, putandu-se ajunge la un conflict armat care va amana sine die evolutia zonei, provincia va ramane saraca iar actiunea va crea un precedent juridic care va alimenta pretentiile altor minoritati din Europa, intr-o perioada de integrare si emancipare continentala.
3. Federalizarea Serbiei – cea mai buna solutie in opinia mea; capitala va ramane la Belgrad, sarbii vor avea orgoliul satisfacut, kosovarii vor avea suficienta autonomie pentru promovarea propriei agende (chestiunile economice si sociale fiind urgente, populatia locala se va prinde pana la urma ca nationalismul nu tine de foame si e doar demagogie), iar zona va pastra cursul pozitiv, existand posibilitatea ca in 10 ani statul sa intre in U.E.
Rusia isi va pastra atitudinea pro-sarba nu din vreo afinitate deosebita pentru sarbi sau din iluzii pan-ortodoxe (in fond e constienta ca nu va putea amana la nesfarsit integrarea europeana a Serbiei), ci mai degraba din orgoliu, pentru a mai pune bete in roate occidentului in general si americanilor in special, facand impresie buna mujicilor sarantoci, bautori de votca, de prin catunele siberiene, dar cu vise imperiale.
SUA dovedeste inca o data ca nu intelege chestiuni elementare de politica internationala, in special in aceasta zona problematica a globului. Ce motive au sa-i sustina pe kosovari? Albanezii sunt musulmani, nu se pune problema simpatiei americane din acest motiv, la fel cum nici principiile sau drepturile omului nu fac parte din agenda americana. Sa fie doar o ambitie stupida de contra Rusia sau poate o metoda de a incetini ascensiunea Uniunii Europene?
U.E. trebuie sa ia in considerare faptul ca Kosovo nu e Scotia, Catalunia sau Bavaria, ci o provincie estica subdezvoltata, astfel ca o schimbare brusca, chiar facuta in numele unor principii, poate avea consecinte negative grave, atat la nivel local cat si continental, daca populatia din intreaga Serbie nu este pregatita sa o digere. Europa trebuie sa demonstreze ca poate rezolva acesta problema singura si ar avea de castigat daca ar refuza categoric implicarea rusilor si americanilor.
Romania isi poate demonstra rolul activ de membra a U.E. nu doar prin ralierea la decizia luata de aceasta dar si prin sustinerea propriei solutii in cadrul uniunii. Conditia de a fi luati in serios este sa avem argumente pragmatice bazate pe sistemul juridic inetrnational si interesele europene, nu povesti cu “fratii sarbi” si “comunitatea ortodoxa”. Si sa nu uitam ca avem si drept de veto in cadrul U.E., nu suntem “ratusca cea urata” primita din mila in randul lor!
Publicat la 12 Dec 2007 | Citit de 143 ori. | Categorii: Europa, International, Politica || 2 comentarii »
Soarele teuton
In timp ce in unele tari din zona carpato-danubiano-pontica, al caror nume nu il dam, inca se considera ca panourile solare sunt chestii de prin filmele SF, iata ca in Germania, o tara unde soarele sta ascuns dupa nori, ele sunt tot mai prezente pe toate cladirile… Aici gasim un articol care vorbeste despre asta.
Politica nemtilor a fost foarte inteligenta: cei care isi instaleaza panouri solare pot vinde surplusul de curent din perioadele in care nu il folosesc la comapaniile de electricitate, la preturi foarte bune. Evident, aceasta initiativa a determinat cresterea exponentiala a numarului persoanelor care folosesc aceasta tehnologie. Ministrul german care a introdus initiativa a fost criticat la vremea respectiva, ba chiar s-a facut misto de el; dar iata ca planurile guvernului au fost depasite de realitate cu 200%!
Oare cand vor intelege neo-comunistii de pe Dambovita ca asemenea masuri liberale de creare e unui trend pozitiv prin sprijinirea initiativei individuale sunt cele mai eficiente, si ca vremea decretelor de la centru a trecut?
Publicat la 3 Aug 2007 | Citit de 222 ori. | Categorii: Ecologie, Economie, Europa, Inovatii si trenduri, Stiinta si tehnologie || 1 comentariu »
I-am depasit pe unguri
De fapt e doar un fel de a spune… Nu i-am depasit chiar de tot.
PIB-ul Romaniei pe 2006 a fost pentru prima oara in istorie (sau in ultimii 65 de ani?) mai mare decat la Ungariei. Romania “a produs” de vreo 97 mld. euro, pe cand Ungaria doar de 89 mld. In schimb, populatia vecinilor nostri de la vest este cam jumatate fata de a noastra, asa ca vor mai trece cel putin 10 ani pana sa ajungem la acelasi nivel de trai.
