Ce este vegetarianismul si ce tipuri de vegetarieni exista?

Continui sa studiez chestiunea vegetarianismului si ma gandeam sa va impartasesc si voua unele concluzii. Azi vreau sa insist asupra diversitatii vegetarienilor: exista multe feluri de a fi vegetarian si multe motive variate care ii determina pe oameni sa devina vegetarieni.

Ce inseamna sa fii vegetarian? Simplist vorbind, inseamna sa nu mananci carne sau produse de origine animala. Dar daca studiem problema in profunzime, vedem ca de fapt exista definitii diferite ale acestui termen.

Veganii sunt cei care respecta cel mai bine definitia clasica a conceptului; ei mananca doar produse din plante si atat, nimic derivat din lumea animala. In limba romana, prin vegetarian se intelege de obicei vegan.

Lacto-vegetarienii sunt vegetarieni care consuma si produse lactate (lapte si branzeturi); ovo-vegetarienii mananca oua; pesco-vegetarienii accepta si peste in dieta lor; polo-vegetarienii includ si carnea de pui in alimentatie. Stau si ma intreb: un lacto-ovo-pesco-polo-vegetarian mai e oare vegetarian, sau doar un omnivor cu unele preferinte culinare? 🙂

Conform clasificarilor, eu sunt un semi-vegetarian, adica o persoana care consuma ocazional produse din carne, dar a carui alimentatie principala consta din produse vegetale. Cel mai greu mi-ar fi sa renunt total la branzeturi; laptele, ouale si carnea rosie nu ma atrag in mod deosebit, dar carnea de pui si de peste e destul de buna.

Exista si vegetarieni mai radicali; adeptii „raw food” mananca doar fructe si legume proaspete, nu gatesc nimic la caldura; cei care sustin alimentatia fructifera consuma doar fructe si seminte, fara legume; mai este si dieta macrobiotica, in care se permite alimentatia doar pe baza de cereale integrale si boabe. Din punct de vedere medical insa, o nutritie adecvata poate fi obtinuta numai printr-o dieta vegetariana complexa, cu multe tipuri variate de legume, fructe si seminte.

Motivele care-i determina pe oameni sa devina vegetarieni sunt felurite; multi aleg asta din considerente de sanatate si preferinta culinara (ca si mine de altfel), stiut fiind ca consumul redus de carne rosie si grasimi animale reduce riscul multor boli si creste longevitatea.

Altii aleg vegetarianismul din ratiuni religioase; exista chiar credinte care cultiva in mod deliberat acest stil de viata, cum ar fi budismuil si hinduismul, iar altele in promoveaza doar ocazional, in perioade de post. Partea negativa a unui stil de viata impus de un cult religios este ca adeptilor acestuia le este reprimata libertatea de a alege, astfel ca tind sa isi doreasca (constient sau nu) exact „fructul oprit”, efectul fiind de multe ori opus celui dorit – de exemplu, la ortodocsi sfarsitul postului este „sarbatorit” de unii credinciosi prin abuz alimentar de produse nesanatoase, care duce la efecte adverse.

Unele persoane aleg calea vegetariana pentru a proteja animalele si mediul; ecologisti, hipioti, hipsteri fara perspective, iubitori de copaci si caini vagabonzi, acestia nu pot consuma fiinte vii pentru ca nu le permite etica personala. Desi nu sunt de acord cu ei, le respect punctul de vedere si faptul ca isi pun in aplicare principiile.

Din punct de vedere economic, este mai rational sa fii vegetarian; productia carnii si a derivatelor animale este scumpa, consuma multe resurse, implica subventii de la stat si necesita spatii agricole foarte mari.

In final insa, consider ca nu ar trebui impus un stil de viata, fiecare persoana are dreptul sa aleaga felul in care doreste sa traiasca si tipul de hrana pe care o consuma.

2

2 Responses

  1. ant
    22 Martie 2015
  2. ant
    22 Martie 2015

Write a response