Nu ne-am nascut in locul potrivit
Trist dar adevarat…
Publicat la 25 Nov 2009 | Citit de 614 ori. | Categorii: Muzica faina || 10 comentarii »
Te rogi degeaba
Daca crezi ca destinul tau a fost stabilit de Dumnezeu cu mult timp in urma, inca dinainte ca tu sa te nasti, crezi ca il poti face sa se razgandeasca doar pentru ca asa vrei tu?
Daca Dumnezeu este o fiinta omniscienta (= le stie pe toate) si omnipotenta (= poate face orice), de ce te-ar asculta pe tine si si-ar schimba decizia? Daca el nu poate gresi, inseamna ca a luat deja o hotarare corecta; schimband-o pentru ca asa vrei tu, ar inseamna ca el sa recunoasca ca a gresit, ceea ce e imposibil.
De ce ar asculta o fiinta suprema dorintele cuiva atat de putin important ca tine? Crezi ca tu contezi pentru el mai mult decat altii? De unde atata trufie?
Daca tu te rogi pentru ceva si vecinul tau se roaga pentru altceva, iar cele doua dorinte se bat cap in cap… de ce crezi ca divinitatea ar trebui sa-ti indeplineasca tie cererea si nu altcuiva? Te crezi mai important decat alti oameni, nu sunteti toti egal in ochii lui Dumnezeu?
Te rogi degeaba. Poti sa faci si un test daca vrei. Sau oricate teste. Pentru ca niciodata nu ti se va implini nicio dorinta. Dar ai grija cum le faci. Pentru ca trebuie sa calculezi si probabilitatea ca ceva sa se intample si fara rugaciune.
Daca 1000 de babe bolnave de cancer se duc, pupa o icoana, se inchina la moaste, dau niste bani la popa si dau trei ture in genunchi in jurul bisericii, iar apoi, peste 3 luni 10 se fac bine si 990 mor, se cheama ca s-a intamplat o minune? NU! E doar statistica. Pentru ca 1% din bolnavi se insanatoseau oricum, indiferent de rugaciuni.
Poti face teste mai simple daca vrei. Da cu o moneda de 100 de ori, noteaza de cate ori a picat cap si de cate ori stema. Roaga-te apoi intens sa pice tot timpul cap si repeta experimentul. Multumit? Daca nu esti convins, fa asta inca o data, dar da cu banul de 1000 de ori. Cu cat e mai mare numarul, cu atat e mai relevanta statistica!
Robert G. Ingersoll spunea ca “mainile care ajuta sunt mai folositoare decat gurile care se roaga”. Cand vezi un dezastru undeva, cand cei din jurul tau au nevoie de ajutor, pune mana si ajuta-i! Nu sta in casa sa te rogi; e un mod cinic de a evita responsabilitatea, de a te simti tu bine cu tine insuti fara sa faci de fapt nimic. Daca noi toti ne-am ajuta mai mult semenii si am petrece mai putin timp vorbind despre religie, lumea ar fi mult mai buna.
Publicat la 24 Nov 2009 | Citit de 343 ori. | Categorii: Religie si ignoranta || 5 comentarii »
Socialismul in America
In Statele Unite nu a existat niciodata o stanga autentica.
Poate din cauza bogatiei si dimensiunilor mari ale acestei tari, care le-a permis multor europeni emigrati aici sa atinga un nivel de trai crescut in timp ce pe vechiul continent sufereau de foame.
Poate si din cauza cultivarii iluziei “visului american”, a ideii ca poti sa te imbogatesti prin munca cinstita, perseverenta si putin noroc (desi statistica spune ca sansele sunt la fel de mari si-n Europa, ba chiar ca mobilitatea sociala e mai mare pe continentul nostru).
Poate si din cauza politicii de dreapta pe care au avut-o guvernele americane, a cultivarii spiritului intreprinzator si individualismului, a propagandei din presa, a defaimarii ideilor de stanga – culminate cu vanatoarea de comunisti din anii ’50 ai secolului XX, plus mobilizarea generala din perioada razboiului rece in care URSS era marele inamic, perceput ca simbol al stangii.
Ar fi nevoie azi de un partid socialist in SUA? Partidele americane sunt mult mai “la dreapta” decat cele europene. Republicanii sunt extrem de conservatori, multi cu convingeri religioase puternice, plus cativa libertarieni (doar pe criterii economice).
Democratii se apropie mai mult de liberalii din Europa; desi presa de dreapta (e.g. Fox News) vorbeste de “marxism”, de fapt ei nu sunt nici macar la nivelul social-democratilor din Europa, in niciun caz nefiind socialisti.
Poate un partid socialist real ar mai echilibra scena politica americana; au mai fost incercari in trecut dar s-au soldat cu esecuri rasunatoare. Iar daca o parte din democrati ar trece la socialisti, nu este exclus ca si o parte din republicani sa formeze un partid libertarian, dezamagiti de politicile aberante ale neo-conservatorilor…
Publicat la 23 Nov 2009 | Citit de 196 ori. | Categorii: International, Politica || Niciun comentariu »
Esti un crestin inteligent?
Daca da, poti sa raspunzi la 10 intrebari simple?
Publicat la 22 Nov 2009 | Citit de 272 ori. | Categorii: Religie si ignoranta || Niciun comentariu »
farse faine cu Remi Gaillard
Publicat la 21 Nov 2009 | Citit de 465 ori. | Categorii: Umor || 1 comentariu »
Confesiunile unui fost crestin
Unii au momente de “iluminare spirituala” in care il gasesc pe Dumnezeu si devin religiosi. Altii urmeaza calea inversa: devin rationali, incep sa inteleaga cum functioneaza universul din jurul lor si cat de naive si copilaresti au fost credintele lor. Mai jos aveti marturia unui astfel de om, care a reusit sa depaseasca stadiul primitiv in care sa afla, sa evadeze din cusca si sa-si gaseasca libertatea.
Publicat la 20 Nov 2009 | Citit de 283 ori. | Categorii: Religie si ignoranta || Niciun comentariu »
Mai la stanga decat stanga
Multa lume are impresia ca PSD este un partid de stanga – unii cred chiar ca nu se poate sa fii mai la stanga decat atat. Nu este deloc adevarat.
In primul rand, din mostenirea comunista a partidului n-a ramas mare lucru, eventual cativa nostalgici fani ai lui Iliescu raspanditi prin filiale periferice – de altfel, chiar si Ion Iliescu este mai degraba un adept al economiei sociale de piata (modelul scandinav), nu un fan al fostului regim Ceausist in care avea un rol de disident.
In al doilea rand, printre tinerii pesedisti exista foarte multi oportunisti fara nicio doctrina – ca in toate partidele din Romania de altfel. Daca ii intrebi ce inseamna stanga o sa-ti bolboroseasca ceva notiuni vagi legate de protectia sociala… si cam atat.
In al treilea rand, guvernarile PSD nu au avut prea multe masuri de stanga; economic vorbind, era normal – la finalul administratiei Nastase inca nu se incheiase tranzitia de la sistemul comunist la cel capitalist si toate guvernarile de dupa revolutie au fost nevoite sa ia masuri de liberalizare a economiei, indiferent de culoarea lor politica. Din perspectiva sociala, PSD este un partid conservator – ca toate celelalte din Romania – si se axeaza prea putin pe progresul social, cum i-ar cere ideologia (la fel cum nici PNL nu militeaza pentru libertati individuale si nici PDL nu are vreo treaba cu morala crestina).
In ultimul rand – dar nu in cele din urma – PSD este afiliat la PES, socialistii europeni fiind azi mai degraba o forta de centru-stanga (in special dupa anii ’90 cand “a treia cale” a avut castig de cauza in randul lor); mai la stanga se afla “Stanga Europeana”, un grup care reuneste diferite partide marxiste, comuniste si socialist-ecologiste, in special din nordul continentului. Din Romania, PAS (Partidul Alianta Socialista) este afiliat acestui grup, dar acest partid politic de la noi este o gluma, o gasca de pensionari frustrati de tranzitie care viseaza la tineretile peceriste si nu sunt in stare sa adapteze in niciun fel doctrina marxista la realitatile secolului 21.
Publicat la 19 Nov 2009 | Citit de 418 ori. | Categorii: Politica || 1 comentariu »
Prima manea din Romania
Stie cineva care a fost prima manea din Romania? Unii zic ca ar fi asta, de la inceputul anilor ‘90 (altii zic ca e doar un fel de etno cu dedicatie celor care pe atunci faceau obligatoriu armata):
Eu nu prea am fost pe faza cand au aparut manelele; prima am auzit-o pe la sfarsitul anilor ’90, cand eram in liceu – si culmea, nu credeam ca o sa prinda asa bine si ca vor deveni genul muzical preferat al cretinilor de pretutindeni:
Stati linistiti, nu m-am tampit; facem doar un mic studiu pseudo-stiintific aici…
Publicat la 18 Nov 2009 | Citit de 515 ori. | Categorii: Idei si cugetari, Oameni prosti || 1 comentariu »
The Big One (Cel mare)
Subiect: Documentarul este alcatuit dintr-o serie de filmari facute rudimentar pe parcursul campaniei de promovare a cartii “Downsize this!” a regizorului Michael Moore, la inceputul carierei sale.
Ce-mi place: E interesant sa vezi scene mai putin editate si planificate, oameni simpli care-si spun problemele si se organizeaza; spiritul civic american este surprinzator de puternic.
Ce nu-mi place: Filmarea e haotica, documentarul nu are o structura foarte coerenta, iar incercarea lui Michael de a determina mari magnati sa faca gesturi filantropice sau sa ia decizii negative pentru afacerile lor doar din ratiuni sentimentale e destul de patetica.
Concluzie: Nu prea are rost sa-l vedeti, eventual doar daca sunteti chiar pasionati de persoana lui Moore.
Vezi detalii despre acest documentar pe Cinemagia.ro…
Publicat la 17 Nov 2009 | Citit de 204 ori. | Categorii: Documentare || Niciun comentariu »
Roger and Me (Roger si cu mine)
Subiect: Celebrul realizator de documentare de stanga Michael Moore il urmareste pe directorul General Motors, Roger Smith, pentru a-i cere socoteala in privinta inchiderii fabricii din Flint, Michigan, care a dus la pierderea a 30.000 locuri de munca.
Ce-mi place: Stilul lui Moore e interesant, captiveaza publicul, reuseste sa-ti induca o stare de revolta la adresa nedreptatilor sociale; intr-o tara atat de conservatoare si obsedata de succes ca Statele Unite ale Americii, preocuparea pentru sutele de mii de americani care si-au pierdul slujbele in ultimele decenii, in sectorul productiei de autoturisme, e normala si a fost prea putin prezenta din partea presei “mainstream”.
Ce nu-mi place: Un pic prea multa propaganda socialista; Michael a trait toata viata intr-o tara extrem de eficienta si bogata, nu cunoaste reversul medaliei: excesul de sindicalism si socialismul prost interpretat (devenit populism) duce la stagnare economica si pastrarea unor posturi doar din ratiuni umanitare sau politice, blocand progresul real.
Concluzie: Uitati-va la el daca sunteti familiarizati cu politica/economia americana sau daca va intereseaza domeniul luptei pentru drepturi ale “clasei muncitoare” (in sensul ei cel mai clasic).
