Viitorul călătoriilor în spaţiul cosmic

După ce am văzut cum a fost explorat spaţiul în trecut, suntem cu toţii nerăbdători să luăm parte (cel puţin ca spectatori) la noi descoperiri importante în domeniu. Mulţi dintre noi speră chiar să aibă şansa de a ajunge în spaţiu, în timpul vieţii noastre.

Se poate observa însă o schimbare importantă de trend. Dacă până de curând călătoriile spaţiale erau întreprinse exclusiv de către state (guverne naţionale), apar tot mai multe companii private care doresc să se implice în acest domeniu. Cei care se plângeau că fondurile destinate explorării spaţiului sunt tot mai mici vor fi răzbunaţi: firmele private vor concura şi vor scădea foarte mult costurile, ceea ce va duce la o accelerare a inovaţiei şi va da posibilitatea mult mai multor pământeni să facă ceea ce părea imposibil până recent: să ajungă pe orbită.

Să începem însă cu agenţiile spaţiale clasice, să vedem ce planuri au. Cea mai importantă dintre ele este cea americană – NASA. Aceasta a renunţat de câţiva ani la navetele spaţiale şi în prezent depinde de ruşi pentru transportul astronauţilor şi a proviziilor spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS). A început însă să folosească şi serviciile unor companii private în acest scop, cu rezultate foarte bune.

Bugetul NASA este modest, departe de perioada de glorie din anii ’50 – ’70 ai secolului trecut, astfel că nu există planuri pentru misiuni umane foarte ambiţioase pe termen scurt sau mediu. Trimiterea unui om pe Marte sau pe un asteroid se va face după 2030 şi nu există încă un plan concret în privinţa aceasta.

În prezent se lucrează la dezvoltarea Space Launch System, o nouă formulă de a trimite încărcături mari în spaţiu, chiar la distanţe considerabile. Programul este însă foarte costisitor şi nu va reduce seminificativ preţul pe kilogram de material trimis în afara Pământului.

Agenţia se concentrează în prezent pe continuarea exploatării staţiei spaţiale până în 2020, explorarea robotizată a planetei Marte (roverul Curiosity), studierea Pământului şi a Lunii prin sateliţi, operarea unor telescoape spaţiale (Kepler) şi terestre. Sonda Dawn va ajunge lângă asteroidul Vesta şi planeta pitică Ceres, EPOXI s-a întâlnit cu cometa Hartley 2 şi se va apropia de asteroidul (163249) 2002 GT, Juno va studia Jupiter şi sateliţii săi, New Horizons are ca obiectiv Pluto, planetă pitică ce nu a fost încă văzută decât de la distanţă.

Există planuri pentru capturarea unui asteroid de mici dimensiuni şi aducerea lui pe orbită, în jurul Terrei, unde ar putea fi studiat în detaliu. În 2020 va fi trimis un nou rover pe Marte, pentru a studia dacă a existat vreodată viaţă pe această planetă.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA), la care şi România este stat membru, dezvoltă misiuni automate, fără echipaj uman şi s-a specializat în lansarea sateliţilor comerciali la preţuri mici, folosind racheta Ariane 5 de la baza din Guiana Franceză.

Viitoare misiuni interesante sunt: BepiColombo, în parteneriat cu Japonia, care va studia planeta Mercur; Solar Orbiter va analiza structura Soarelui şi nivelul radiaţiilor emise de acesta; Gaia are ca obiectiv realizarea unei hărţi 3D a galaxiei noastre; James Webb Space Telescope va fi urmaşul lui Hubble, un telescop spaţial care va aduce informaţii foarte interesante despre spaţiul îndepărtat; sonda JUICE va explora Jupiter, Ganymede, Callisto şi Europa.

Agenţia spaţială rusă (Roscosmos) este departe de realizările vechii Uniuni Sovietice. Lipsa finanţării în perioada de tranziţie după căderea comunismului a dus la anularea multor programe şi misiuni. În prezent încearcă să recupereze timpul pierdut, beneficiind şi de o finanţare în creştere oferită de statul federal.

Vechiul cosmodrom Baikonur, din Kazahstan, pentru care Federaţia Rusă plăteşte chirie, va fi înlocuit în 2018 de unul nou, Vostochny, pe propriul său teritoriu.  Ruşii lucrează în prezent la noua familie de rachete Angara, au în plan lansarea unor noi sonde spre Lună (Luna Glob), Venus (Venera D), Marte (ExoMars, în colaborare cu agenţia europeană), precum şi numeroase misiuni ştiinţifice.

Agenţia spaţiala japoneză (JAXA) ia parte la mai multe proiecte internaţionale şi are misiuni ştiinţifice proprii. Planurile pe termen lung includ vizitarea Lunii cu un echipaj uman şi a unui asteroid apropiat cu un rover, dar sunt incerte, din cauza restricţiilor bugetare.

Agenţia spaţială indiană (ISRO) a reuşit lansarea mai multor sateliţi pe orbită şi ia parte la câteva misiuni internaţionale. Primele lansări cu echipaj uman vor avea loc cel mai devreme peste un deceniu. Pentru următorii ani se are în vedere lansarea mai multor sonde care vor orbita Luna, Marte şi Venus.

Agenţia spaţială chineză (CNSA) are un buget în creştere şi a reuşit o serie de realizări remarcabile, China devenind a treia ţară după SUA şi URSS care a trimis prin forţe proprii un om în spaţiu. Planurile de viitor includ o staţie spaţială proprie construită în 2020 şi un echipaj uman pe Lună în 2025. Pe termen lung se are în vedere construirea unei baze pe Lună şi explorarea umană a planetei Marte.

Prima formă de implicarea a investitorilor particulari în programul spaţial a fost turismul. Începând cu 2001, câteva persoane au stat timp de mai multe zile pe staţia spaţială, plătind sume exorbitante – între 20 şi 40 milioane dolari. Companiile private livrează de mulţi ani componente către agenţiile spaţiale, dar abia în ultimul deceniu a început să ia amploare ideea unui program spaţial privat.

Cea mai profitabilă latură comercială a fost până în prezent lansarea şi operarea sateliţilor de comunicaţii. Transportarea oamenilor pe orbită şi aducerea lor în siguranţă la sol este însă mult mai dificilă. Una din primele companii care vor să ofere acest serviciu este Virgin Galactic, înfiinţată de miliardul Richard Branson, care a reuşit să realizeze până în prezent tot ce şi-a propus. Planul lor este de a duce turiştii în călătorii sub-orbitale şi apoi orbitale, la costuri relativ reduse – aprox. 200.000 dolari.

Compania colaborează cu Scaled Composites, firmă care a câştigat concursul Ansari X Prize, cu naveta SpaceShipOne, care a realizat primul zbor spaţial privat. Împreuna au creat The Spaceship Company, care va produce o întreagă flotă de aparate destinate zborului cosmic.

SpaceX a fost înfiinţată de inovatorul Elon Musk, creator al PayPal şi Tesla Motors. Compania se numără printre firmele care au câştigat contractul cu NASA pentru transportul de astronauţi şi materiale spre ISS. Proiectul lor cel mai important este realizarea unei rachete refolosibile, cu aterizare verticală, la care toate treptele să revină pe Pământ după epuizarea combustibilului. Primele experimente sunt foarte promiţătoare. Dacă va avea succes, rezultatul va fi o scădere dramatică a costului de transport în spaţiu, care are putea genera o creştere exponenţială a numărului de persoane ce vor putea călători în afara Terrei. Pe termen lung, firma îşi propune o misiune pe Marte, fiind posibilă chiar crearea unei baze permanente pe Planeta Roşie.

Compania Bigelow Aerospace plănuieşte contruirea unei staţii spaţiale private după anul 2020. Golden Spike Company doreşte să transporte turişti pe suprafaţa Lunii. Mai multe companii s-au înscris la concursul Google Lunar X Prize, pentru a trimite sonde pe suprafaţa satelitului nostru natural. Shackleton Energy Company intenţionează să exploateze gheaţa de pe Lună şi să contruiască o serie de rezervoare orbitale care vor alimenta viitoarele lansări în spaţiu.

XCOR Aerospace, Space Adventures, RocketShip Tours, Starchaser Industries, Excalibur Almaz, EADS Astrium şi SpaceDev plănuiesc să ofere în următorii ani călătorii pe orbită sau chiar spre Lună pentru turişti. Există de asemenea planuri pentru exploatarea minereurilor de pe asteorizi, în special metale rare care se găsesc în cantităţi foarte mici pe Pământ, de către firme ca Planetary Resources.

Un proiect interesant este Mars One, o iniţiativă privată de colonizare a planetei Marte. Acesta propune ca viitorii astronauţi să facă un singur drum spre această planetă, urmând a rămâne acolo permanent, ca viitori colonişti. Transportul lor şi construirea bazei vor fi finanţate din fonduri strânse printr-un reality show desfăşurat timp de mai mulţi ani, în care fiecare etapă va fi televizată şi urmărită de milioane de pământeni. Câteva zeci de mii de oameni s-au înscris deja în lista pentru preselecţie.

Nimeni nu poate şti cu siguranţă câte din aceste proiecte se vor realiza şi în cât timp. Ca orice domeniu de frontieră, explorarea spaţiului este foarte imprevizibilă. Oamenii însă cu siguranţă nu vor renunţa la vechiul lor vis de a ajunge la stele. Putem doar să sperăm că vom trăi suficient pentru a vedea cât mai multe astfel de planuri transformate în realitate!

3

3 Responses

  1. bars00m
    20 Mai 2013
  2. Adrian
    31 Mai 2013
  3. hadrianus81
    24 Iulie 2013

Write a response